EROTICacte in Eros Show 2012

Veste excelenta pentru admiratorii si admiratoarele piesei mele de teatru EROTICacte! Se va juca in cadrul Expozitiei erotice Eros Show la Sala Polivalenta. Grabiti-va, deoarece incepand din 9 mai va avea loc cel mai hot eveniment al anului.

Eros într-o pereche de pantofi: unul de damă, altul de mascul

Continui să caut editura potrivită pentru romanul meu de debut. Sună palpitant, grozav și chiar excitant (la nivel intelectual de data aceasta, nu chiar așa de jos). Ca vești noi pot spune doar atât, am terminat de scris cel de-al doilea roman (Simfonia Iubirii), iar acum scris un altul intitulat LesbiMan.
Când voi edita Epitetele Iubirii va anunț aici, pe http://epiteteleiubirii.blogspot.com ,dar și pe http://cristigiambasu.blogspot.com sau pe http://literaturaviitorului.blogspot.com

Vedeți cum merg lucrurile... viața de cuplu este precum o pereche de pantofi, un pantof este al damei, celălalt al masculului. Așa funcționează mecanismul uman, parte feminină, parte masculină. Iar romanele mele se clădesc nu doar pentru femei, ci și pentru bărbați.

Coperta Piesei de Teatru EROTICacte

Unii probabil ştiţi, alţii nu, faptul că EROTICacte reprezintă prima piesă de teatru din cadrul unui roman. Este prima piesă de teatru erotică din România, 100% erotică (no porn including).
Motivul pentru care am recurs la un blog doar pentru piesa de teatru, este pentru că sunt numai scene de amor, nuditate şi limbaj explicit.
Dacă aveţi sub 18 ani, vă urez BINE AŢI VENIT!

Să nu lungim prea mult discuţia, iată în AVANPREMIERĂ coperta capitolului EROTICacte de Cristi Giambaşu.

Versiunea Dominique Lefort:


Versiunea soft:

First EROTIC BOOK Trailers

THIS IS THE FIRST EROTIC BOOK TRAILER! This uncensored version was so OVER 18 that no other (video) sites accepted it. Metacafe denied! YouTube canceled it! Trilililu didn't want me to upload! Vivthomas asked to pay!
AVANPREMIRA



An anime erotic book contest! Make your own anime erotic book out of my novel!

Cristi Giambasu - The Epithets Of Love (erotic version)

Prima piesa de teatru erotica din Romania

Eroticacte
de Cristi Giambasu




Dintr-o pălărie gânditoare, deschisă din croitorie, ies acte scenice. Astfel, decizia judecătorului este de a crea o piesă de teatru, atât modernă, cât şi amoroasă, curgătoare din seva dragostei intime dintre două persoane. Aceast epitet al iubirii rămâne un capitol al romanului, în care multele trăiri interioare şi exterioare ale autorului vor fi auzite de publicul cititor sau de către spectatori. Actul următor este precedat de scene erotice şi tablouri sub forma unor pasteluri. "Eroticacte" rămâne un capitol de tip teatral, proiect ca "I Love You With All I Am". Asemeni unei piese de teatru, ea poate fii jucată.



PERSONAJE:
CRISTI DEISTAŞU
BEATRICE MORARU

Preact

Descriere incipită:
Acţiunea decurge noaptea. Casa: lumânări aprinse, atmosferă erotizată de romantismul celor două personaje. Muzica tace, luminile spionează, luna meditează, stelele se lasă arse de cerul întunecat şi fiert.

Buzele se deschid şi gura se amplifică duios,
Câd dialogul dintre ei porneşte, vocea ei de ciocolată
E şi mai aromată, vocea lui de sunătoare e ca a lui Făt-Frumos.
Chipul, dincolo de mască, este precum o rochie nou aranjată,
Care stă în poalele unei persoane când o priveşte.
Vorbesc de soartă, văd artă, citesc emoţii, pe care le voi obţine sufleteşte.

BEATRICE MORARU: Ajutor! Salează-mă, Cristi! Salvează-mă din mâna excitaţiei şi readu-mi ogasmul pe un plan multiplu.
CRISTI DEISTAŞU: În numele nivelului al treilea, continuă să ţii clitorisul în submarin până vin de pe Planeta Baie.
Beatrice stă semigoală în patul din dormitor, pe spate, cu mâna stângă proptită de frunte şi două degete din mâna dreaptă în vagin.
BEATRICE MORARU: Nu ştiu cât voi mai putea rezista, fiindcă îmi cresc puterile.
CRISTI DEISTAŞU: Vrea în continuare să-ţi cucerescă întreg corpul?
BEATRICE MORARU: Daaa! Şi a spus hormonilor că va ordona spermei să plece la plimbare, dacă nu vii cu instrumentul maaagic!
Cristi intră pe uşa destinului, ţinându-şi sabia în mâna dreaptă.
CRISTI DEISTAŞU: Am sosit. Eşti gata de o noapte memorabilă?
BEATRICE MORARU: Miiiiiiaaaaauu!
Îi cuprinde cu palmele lui tenul, sărutâd-o soft pe buze. Se uită în ochi reciproc. Alunecă delicat cu vârful degetelor pe braţele ei până la palme, apoi le încălzeşte în mâinile sale înflăcărate. Ca două stele, palma lui pe a ei şi viceversa, se unesc prin încrucişarea degetelor.
CRISTI DEISTAŞU: Urechiile tale sunt scoicile din Marea Iubirii. Aş înota în ochii tăi de sticlă, sărutându-ţi, cu acordul tău, sufletul buzelor.
Cu braţul stând o înfăşoară spre pieptul său, ca să-i audă cum curg bătăile inimii. Pieptul său atletic îi ţine sânii frumos simetrici, aşa cum două cupe se află poziţionate între doi pereţi aramici.
BEATRICE MORARU: Vreau mai mult! Foloseste-ţi superfalasul! Foloseşte-ţi capul!
CRISTI DEISTAŞU: Preludiul este o testare, care te antrenează în principiul răbdării. Te iubesc ca în prima zi, te ador ca în primul minut, în care te-am văzut şi mă topesc în vulcanul vieţii amoroase... de când vreau să te am lângă mine, în mine (o sărută lent, dar amplu, de la buze până la părul pubian).
BEATRICE MORARU: Soarele nopţii se topeşte de pe cerul înstelat, coborând umil pe pământ. Când mă cauţi în libidoul umplut, te simt cum înoţi ca peştişorul de aur în acvariul infinitului. Cutremurată sunt de cum îmi sorbi seva. Sărutul tău e de-o magnifică amploare. Îmi place şi îmi placi.
CRISTI DEISTAŞU: Ne jucăm un pic cu dansul inimilor din cearşaf?
BEATRICE MORARU: Da.
CRISTI DEISTAŞU: Să-ţi mângâi sufletul?
BEATRICE MORARU: Să-mi atingi şi soba?
CRISTI DEISTAŞU: Să ne acoperim pielea.
BEATRICE MORARU: După ce îmi încălzeşti lichidul.
Cristi ia cearşaful de sub ei şi îi acoperă nudul. Ochi în ochi se lasă cuprinşi de privirea unu-altuia. Limitele sunt invizibile, în timp ce graniţele sunt doar simboluri uitate de paleta ceasului uman.
CRISTI DEISTAŞU: Suntem ca două insule în oceanul universului, două constelaţii, două stele pline de sonoritate. Ai stelele în tine: în ochi, în sâni, din tălpi până-n palme. Adoptă-mi sufletul, aşează-mi inima, aranjează-mi cufărul, căci ar fi gol, dacă tu ai fi plecată. Cu aripile albe ale albului tău ten te urci de la răsărit spre apus pe arcul refractat. Pe chip e a ta cunună de fire alungite pitită în coamă pe spatele drept. Pe culmile razelor solare radiezi lumea contopirii. Iubirea ta este o lumânare infinit de puternică...
BEATRICE MORARU: Dacă aşa este, atunci lasă focul tău să ardă fitilu-mi bumbac. Flăcările tale înconjoară crema limbică. Sărută-mă din nou. Sărută-mă pe buze. Sărută-mă pe obraji, pe gât, pe ceafă. Pe lobii urechilor, pe frunte, pe sprâncene. Pe nas, pe gene, pe bărbie. Pleoapele să-mi zguduie glanda lacrimală, camera aortă să se simtă ca într-o gală. Venele să clocotescă, inima să-mi crească.
CRISTI DEISTAŞU: Sărutul meu îţi va topi ceara, mierea buzelor tale o voi gusta. Cu emoţie îţi sărut obrajii, gâtul şi ceafa. Lobii urechiilor, fruntea, sprâncenele şi genele. Nasul şi bărbia îmi vor fi albia. Cristalinele pleoape la inima ta găsesc mii de şoapte. Bat venele în piele, inima se cerne. Zeiţă a eternului frumos, inima mi-o cos. Când te văd, mă prefac în curcubeu doar să fiu la înălţimea ta. Viaţa pe care o privesc în jur se reinventează ca un deja-vu. Zâmbetul tău e un totem, vreau să-l las, să-l chem.
Beatrice îl acoperă cu cearşaful ei, care a plouat de fericire. Un nou androgin este el_ea.
BEATRICE MORARU: Senzaţia este mai mult ca perfectă. Continuă să-mi reglezi sentimentele cu potenţialul emotiv.
Acum ea îl îmbrăţişează. El îi deschide din cearşaf sutienul, în timp ce o sărută şi mai pasional. Săruturile lor intense absorb fiecare moment într-o formă sublimă, rafinată.
BEATRICE MORARU: Simt de acum... felul cum mă penetrezi, cum de timpul se dilată. O secundă cu tine este un sfert din infinit, un minut este o jumătate din infinit, iar o noapte este tot infinitul plus o flacăre dintr-un luceafăr. Vreau să-mi arzi organismul cu iubirea ta. Să văd înaltul cerului în ochii tăi cei verzi. Adu-mi trupul în aer, sufletul în apă, lăsând-mi totuşi inima pe pământ. Aş vrea să fiu o ancoră în oceanul privirilor tale. Şi vreau cu toată suflarea să fiu limba din gura ta.
Beatrice îl sărută pe Cristi timp de zece minute în continuu. Îşi înveleşte trupul cel gol cu haina îmbrăţişărilor lui. Cearşaful îşi stoarce apa pe pielea lor coagulată în amor, căci e o pânză. Pânza de pe vasul libidoului. Conduşi de valurile poseidonice, îşi cresc nivelul excitaţiei, precum astrele imperiul solar. Dragostea unuia înalţă catarsic emoţiile celuilalt. O formă de vis simplă şi sublimă.
CRISTI DEISTAŞU: Degetele tale sunt lumânările palmelor mele. Oscilaţia corticală a pulsurilor veghează tactil armonia erotică. Îmi torc a mea dorinţă pe alveolele seducţiei. Mă tulbură pasiunea, aşa cum cerul îşi scufundă întreaga creaţie într-un curcubeu după ploaia verii. Veritabilă e ziua şi mult încoronată-i noaptea. O seară cu tine este noua viaţă trăită în eternitate pe culmile absolutului. Vreau să te ridic dincolo de sol, pe solfegiul erotismului, notând performanţa pe plan fizic şi sufletesc. Sânii tăi sunt un buchet de gladiole. Vreau să-ţi las o picătură din buze, din limbă, pe polenul florii. Când o plantă plină de savoare îşi decorează parfumul, cuvintele devin simple frunze. În rarele clipe, când organismul tău ar deplânge, aş vrea să-ţi fiu umbrela chipului sorbit. Imaginea fiinţei tale e templul tuturor trăirilor formidabile. Sintagmele mele sunt raze în deşert. În absenţa ta devin un soare doar când interacţionez cu senzualitatea inimii. Mii de sensuri se dilată, căpătând o siluetă proprie. Îţi ofer dragostea mea ca dogmă a cristalului solstiţiu, să-ţi eclipsez columna corpului tău. Relaxează-te, scumpa mea orhidee. Meriţi tot ce-i mai fierbinte din lume...
BEATRICE MORARU: Cred că mi-ai oferit cel mai splendid preludiu. Poţi să mă penetrezi întreaga noapte... fiindcă asta vreau.


Eroticacte

Erotic act 1 - În Dormitor

Descriere incipită:
În dormitor se află o oglindă curată, uşa este aşezată paralel ferestrei, un pat mare predomină personalitatea camerei, o masă şi un birou aproape unite, două scaune, o bibleotecă în dreapta biroului, pe pereţi sunt tablouri, afişe, un ceas, un calendar, hărţi şi o cruce, iar în tavan o lustră cu două braţe luminează noaptea din dormitor.

Scena 1

Peste degetele lor asemeni patru serii de pomi
Se unesc tulpini, în a căror sevă curg musoni
De săruturi suple peste buzele îmbibate
În cerneala salivară a limbiilor emanate
Două inimi crescânde ca două mari cetăţi ridicate
Se varsă în aroma nudului şi în excitante şoapte.

CRISTI DEISTAŞU: Ce poem muzical este trupul ei! O ceară din cupa unei lumânări arzând este pielea ei fierbinte în a valurilor cearşafuri. Aud sufletul cum îmi vorbeşte într-o partitură internă prin a jocului act al infernului divin. Mă cutremur infim pe a săruturilor forme din ale ei mângâieri uniforme. Trupul ei vorbeşte, în timp ce corpul meu ascultă. Ce fermecătoare sunt ale ei priviri blânde! Strigătele-i parcurg imense unde-de vibraţii abundente.
BEATRICE MORARU: Parfumul goliciunii lui e mai viu ca oricând. Din buzele lui, desigilându-mi corpul în săruturi, văd cum urcă episodic, de-a lungul pielii mele, o armată de-degete gata să mă înece în atingeri armonioase. Spre cetatea sâniilor mei se îndreaptă, cucerindu-mă din prima în priviri calde. Fiecare pas e o nouă acţiune din cenaclul glasului său răsturnat în cupa gurii mele. Buzele lui se clatina ca o scoica in adancul oceanului nemarginit al unicii noastre perle pe care o numim dragoste.
CRISTI DEISTAŞU: Timpul se deghizează în amprenta infinită. Dispare odată cu trecutul şi zboară din planul gândirii noastre odată cu viitorul. Uităm pentru ore întregi de el, având impresia că totul se reduce la secunde neuitate.
BEATRICE MORARU: Simt cum arde timpul din clepsidra unui ceas invizibil. Alintatele minute se prefac în ore suple şi peste armura pieptului său alunec, depunându-mi ceafa relaxată pe o pernă semiluminată de prezenţa lui Cristi. Palmele lui trec pe cojocul nudului meu. Înglobată de săruturi mă învelesc în buzele lui calde şi gingaşe. El îmi soarbe plin de rimă sânii dezveliţi în versuri. Îmi gâdilă umilitor buricul cu amprente din safir. Citeşte în şoapte lumina ochiilor mei.
CRISTI DEISTAŞU: Clapele trupului ei gol îmi încântă încă o dată frumuseţea impecabilă a vocii sale sufleteşti.
BEATRICE MORARU: Falusul său este o corabie ce intră în strâmtoarea vaginului meu. Mă simt încărcată de o putere electrică, o plăcere de lungă durată, o suliţă ce-mi conturează starea, un foc ce mă încălzeşte în interior de-o căldură incendiară. Strig de fericire în apus şi sorb din extazul acordat de plăcerea actului de dragoste. Duhul se înfiripă peste spiritul său de zeu al patului. Triumfă şansa de a intra în nirvana încă odată cu puterea aripiilor lui imaginare.
CRISTI DEISTAŞU: Şarmul ei lipsit de haine mă incită peste limita maximă. Insula pielii ei se inundă şi astă seară în tărâmul pielii mele, dincolo de excitaţile-i fuzionante. Clitorisul ei se uneşte în suavele-i sunete. Mireasma furtunilor nostre de bucurii ne zguduie, iar cerceii îi rămân singurele ornamente virgine. Patul se ondulează în a noastră simfonie de bucurii dezgolite. Orgasm după orgasm o fierbe pas cu pas. Cu fiecare clipă ea urcă şi mai sus, iar eu mă înalţ în albia dublată. Ea se arcuieşte în armonia triumfătoare. Puntea ei mă clatină. Ne clatină. Continui escaladarea muntelui feminităţii cuprinzându-i şoldul umed. Alunec în sudoarea parfumată din argintiul piept.
BEATRICE MORARU: Ah, cât de bine poate fi să atingi abisul! Doamne, cât de incitante pot fi atingerile lui poetice, pătrunderiile lui masculine sau sentimentele lui arzând în puritatea-i divină! Un angelic punct mă înalţă spre torţa fericirii. Permanent mă salt tot mai sus până la paradis şi înapoi, iar până acolo sus, şi iar, şi iar, şi iar...
CRISTI DEISTAŞU: Ce bine e aici la ea! Ce cald e înăuntrul ei! Pasiuniile noastre ne ridică, asemeni unor cetăţi înalte. Pătura corpului ei gol e mai dezvelită ca niciodată, suntem dezveliţi în pasiunea dragostei nemărginite. Focul iubirii arde tot sufletul, chiar şi organismul. Duhurile noastre se evaporă într-un singur spirit unificat.
BEATRICE MORARU: Văd aripi izvorând din spatele lui. Este atât de divină senzaţia de a fi îndrăgostită în tainele amorului suav.
CRISTI DEISTAŞU: Intru şi ies cu patimă din valvula ei, ca dintr-o cupă de sirop fierbinte, lăsând pielea nostră să plouă în exterior.
BEATRICE MORARU: Se uită în ochii mei sorbindu-mi în extaz catifelatul şi inocentu-mi chip. Îmi mângâie gentil spatele cu buricul degetelor. Îi simt vârful degetelor cum patinează pe şira spinării mele, ca şi cum un călător şi-ar iniţia drumul cutezător şi plin de speranţă. Mă îmbrăţişează tandru, mă cuprinde romantic.
CRISTI DEISTAŞU: Ea se arcuieşte, curbând tenul aerului în două: jumătate mie, jumătate ei şi tot restul este numai nouă. Braţele ei sunt suporturile cu care îşi împreunează palmele printre firele mele scurte şi dese de păr mătăsos. Cu mâinile îmi apropie şi mai mult pieptul de a ei delicaţi sâni.
BEATRICE MORARU: Îi simt în piept cum bate inima lui.
CRISTI DEISTAŞU: Aud în pieptul meu inima ei.
BEATRICE MORARU: Capul meu se lasă peste umărul lui tare, tare înfrumuseţat de splendoarea gâtului pe care îl absorb cu buzele, îl sorb cu limba. Bărbia lui îmi acoperă fruntea. Totodată tainele mărului adamic urcă, apoi coboară poate cu bătaia inimii sale, poate cu respiraţia. Fascinată de buzele lui, hipnotizată parcă, mă las pătrunsă de un sărut amplu şi prelung. Limba lui curge peste limba mea acum când guriile nostre sunt învelite de buze. Ochii mi se închid. Mă concentrez la prezentificarea sărutului, a cărui sincronizare mă topeşte. Mâinile lui dirijează ferm firele mele de păr peste lobul urechii, coborând spre conturul fragilului meu ten. Îi muşc, după sărut, încet nasul. Îi ating graţioasă pleoapele, care clipesc spre mine, sclipesc spre asfinţitul lumânăriilor din camera adormită. Îmi fierbe apoi un alt sărut după urechea mea stângă. Fiecare atingere mă excită şi mă incită spre mai mult, cutremurându-mi sufletul îl strâng în braţe iar. Surâd din nou. Privindu-l mă înec şi mai tare în săruturile sale, în atingerile, în organul său... El îmi sărută gingaşii mei sâni (după cum mi alintă) plimbându-şi limba printre sfârcuri. Îi sărută, îi linge lacrimând de bucurie. Iar se întoarce la chipul meu, uitându-se cu ochii lui verzi. Calmi asemeni unei câmpii curate dominate numai de iarbă. Când mă sărută, în gura mea îi simt limba cum străbate în lung şi în lat gingiile, cerul gurii. Capătul părului meu lung ajunge până la el jos atingându-i-o. La scurt timp după, el mă face să râd ca de obicei. Vârful părului meu se înalţă înapoi, acoperindu-mi sânii. Ca o comoară îngropată în nisip, Cristi îmi dă firele de păr capilar la o parte de pe sâni. Îi dezvăluie, ca mai apoi să-i acopere cu pieptul lui. Totul atinge o aură atât de superbă când sunt cu el. Atunci când sunt în preyenţa lui, mă simt atât de bine că sunt femeie. Poate pentru că sunt femeia lui, de aceea totul este angelic, începând cu el şi, cred că, terminându-se cu mine. În viziunea lui e viceversa, fiindcă mereu îmi oferă importanţa cuvenită, după cum îmi spune. Cervixul meu simte plăcerea vaginală. Frumuseţea mea se ridică din spirit. Mă simt flatată cu fiecare compliment pe care mi-l face, cu fiecare atingere şi cu fiecare poezie pe care mi-o dedică.

Scena 2

Semiluna, de pe cerul înstelat de lumânări, este o inimă întreagă
Şi străziile, arzând candele de neuitat se rătăcesc, iar într-o largă
Amintire bântuită de a ceţii lumi înglobate de o somnolenţă de afin.
Ceara din lumina soarelui a topit plăcerea clipelor memorabile; lin
Totul adoarme peste ramurile caselor şi crengile blocurilor tencuite
În pânză pictată de săruturile ei, când buzele gustă din alte sonate.

CRISTI DEISTAŞU: Lumina lustrei şi-a închis ochii şi în această noapte, lăsând să-şi deschidă lumina lumânărilor pleoapele arzânde. Beatrice deschide uşa, având sutienul ei roşu pe ea. Îi acoperă sânii însetaţi. Înveliţi îşi au ochii lor sfârcurile, asemeni unor copilaşi legaţi la privire, care-şi aşteaptă surpriza să-i dezlege.

Surpriza este o enigmă erotică. Zâmbind vine spre mine delicată Beatrice. Ale ei mişcări calde se îndreaptă fragede spre mine. Eu îmi las surâse pleoape deasupra buzelor îmbucurătoare, situate sub nasul delincvent. Semi.închise privesc genele spre ea, iar sprâncenele-mi arcuite mă străpung cu săgeţi vizuale în a camerei tăcere. Emoţionat îmi muşc firmituri din buze. Rămân minunat de măreţia frumuseţii Ei, care se reflectă în oglinda camerei.
BEATRICE MORARU: Mă apropii lent spre Cristi. Încet, lumânările se topesc cu a semilunii delicateţe, cu care mă şi veghează. Umede lacrimi de fericire pe pielea noastră circulă. Sutienul meu, ca un scut pe timp de vară, încearcă să respire. Îmi aranjez sânii sigilaţi în înveliş. Aidoma unei pisici, păşesc spre Cristi mai aproape. Ochii lui clocotesc senzaţia. Spre mine el se uită înlemnit de fiinţa mea: duios catarsis. Ca să-l las a se încălzi mai mult, mă duc spre oglindă şi alunec pe a ei sticlă verticală de sus în jos, de jos în sus - cu degetele, cu palmele, cu braţele, cu pieptul împreună cu sânii; mă întorc cu spatele resimţind a lui răcoare, cu braţele sus puse pe obrazul stâng protit îl privesc pe al meu iubit.
CRISTI DEISTAŞU: În focul sufletului meu ea arde proiectată. Apa din gură îmi inundă pofta senzuală. Un curcubeu în cerul gurii îmi ridică omuşorul. E limba ce se saltă tot mai sus, uscând pereţii gingiilor. Beatrice dansează, ondulând amprentele oglinzii reflectoare, şi părul ei maschează suavul ei chip luminat de a sa zeiţă purtătoare - umbra. Şarmul ei se scurge în imaginea oglinzii. Lumini şi umbre se culcă în urma ei. Umbra trupului ei îmbracă în uriaşa-i haină peretele-i cu tot cu uşă, când stă în picioarele albite, ca petalele tenului ei. Candel îi este nasul şlefuit de parfumul mirosului de Chanel. Şi tobogan îi este gâtul în a culmii răsărit din a soarelui prelung zâmbet. Şi părul ei înoată prin posteriorul ei, acoperindu-i gura feselor sferice, curbat. Şi gleznele îi sunt leagănele paşilor; şi tălpiile îi sunt descălţate de sandale [Degetele-i liliputane]; şi călcâii îi sunt tocuri naturale etajate după bunul ei plac; şi genunchii îi sunt ca două raportoare şi, de sigur, coapsele sunt braţele picioarelor, ce actualmente îi învelesc vaginul. Picior peste picior pe scaun este aşezată. Şoldurile se apleacă, iar sânii curg cu sutien cu tot deasupra covorului. Palmele ating pătura podelei, ce poartă numele de covor. Gâtul se alungeşte, ceafa se ascunde şi spatele este o stradă. Părul atinge victorios pământul. Spaţiul terestru este centralizat de prezenţa ei. Pe lobul fiecărei urechi câte un cercel străluceşte. Buzele ei vopsite cu ruj roşu îi sunt deschise, precum o cortină, ce-i prezintă dantura ei albă. Jocul ei erotic mă cucereşte, fiindcă tot ce reprezintă fiinţa ei este superior egoului.
BEATRICE MORARU: Îi place cum dansez, îi place cum îmi mişc fiecare parte a corpului meu. Sunt sigură că mă iubeşte. El stă modest în pat privind introducerea amplului spectacol. Modest mă pictează din priviri. Totuşi îl las să-mi deschidă sutienul aşa cum ştie el mai bine. Când vine vorba de atingeri, este un zeu sublim. Fermecător mă dezbracă, cu blândeţea săruturilor mă lichefiază. Trupul meu e un templu pentru el, un lăcaş al romantismului său perpetuu. Îmi mângâie mereu corpul ca o catedrală sfiinţită.
CRISTI DEISTAŞU: Ajuns în pat fac dragoste în pielea ei. Îi stimulez intrarea în orgasm, îi provoc o senzaţie, un sentiment, o exciţie. Patul este câmpul magnetic, iar gândurile, faptele, viziunea, plăcerea ne electrizează.
BEATRICE MORARU: Veşmintele ei privesc de jos spre noi, apoi tăcute ne analizează gesturile noastre provocatoare. Pe timpanul ceasului inimiile noastre ticăie în plămâni. Iară pielea mea şi a lui sunt hainele nudului nostru, ce se culcă în amintiri prezente. Petalele atingerilor degetelor lui lasă în trecutul nostru de cuplu fericit parfumul staminelor. Mâinile lui îmi cuprind sentimentalul şold pe care îl venerează. Pururea vom fi împreună pe tocurile vieţii superioare. Tandreţea buricului degetelor şi a unghiilor îmi pipăie abdomenul, încercuindu-mi buricul cu arătătorul. Străbate tiptil sânii, gâdilandu-mi sfârcurile şi sugându-mi laptele. Pieptul îl sărută neoprit, fermecat de picăturile de apă aflate în cursă. Până la urmă ploaia de pe mine va fii sorbită prin buzele lui, înghiţite în gură şi băute prin unda gâtului. Îmi linge, ca o pisicuţă, şira spinării arzându-mi în continuare inima îmbătată în sucul dragostei.
CRISTI DEISTAŞU: Ochii ei sunt decoraţi cu rimmel, iar creionul de ochi îi haşurează pleoapele-i amoroase.S-a demachiat de fondul ei de ten, faţa fiind îmbujorată de pomeţi. Despachetez sutienul roşu-transparent, mutilat artistic pe trupul ei angelic. Sânii ei se vedeau din sutien clipind prin ale ai sfârcuri, acum este dezbrăcată (nimfa proptită structural faţă în faţă, deasupra buzelor mele) de orice tip de prejudecată. Trupul ei mă înveleşte. Dincolo de sânii ei bate inima-i ceasornică. Ne auzim cum ne sărutăm - ne auzim cum respirăm. Unul în cealaltă suntem - Una în celălalt suntem - Una în celălalt este ea în mine. Sunt sunete buzele noastre asonante. Capul meu stă pe pernă sub al ei cap. Ochii noştri stinşi privesc în noi, la ea şi înapoi la mine. Când ne deschidem pleoapele, ne privim irişii, ca două petale de iris, înotând în centrul globului ocular. Limba mea se încolăceşte în limba ei prin cerul gurii sale. Coasta mea devine coasta ei. Şi şarpele meu îi penetreazăa floarea ei, atingându-i cu o pasiune solemnă clitorisul. Intră şi iese pe uretră, corn de frişcă în căutarea nectarului din mierea mierilor. Organul meu g. se încălzeşte la maxim în organismul ei stimulat de plăcere. Sufletul i se înalţă spre encefalul oxidat. Fiinţa ei stă deasupra mea, mişcându-şi trupul extaziat. Braţele sunt arcuite. Cu mâinile îi ţin părul în valuri scurs pe sânii ei, acoperindu-i ambele sfârcuri. Strigă excitată în ritmul orgasmelor. Eu îi cuprind cu ambele palme de jos în sus ai ei sâni divini, trupul angelic. Cotul coboară spre mijlocul şoldului. Buzele ei formează un cerc umed. Rujul ei roşu se întinde pe obrazul ei stâng, când încearcă să-şi recupereze saliva scursă din gură. Părul ei încurcat îl prelucrează în palme cu degetele arcuite. Asemeni unui vrej îmi sprijin palmele pe trupul ei cutezător. Mă las sedus de articulaţile nudului ei. Cu unghile din degetele-i coborâte înşfacă porţiuni din cearşafuri, dezvelind haina patului cu mâinile sale. Expiră sunete profunde din adâncul sufletului ei, edificiul afecţiunilor şi ale emoţiilor. Absorbită atinge cu chipul ei aerul, ca şi cum ar fii ajuns pe vârful celui mai înalt nor cunoscut de întreg cerul. Captată de culme, ochii îi ies parcă din orbită. Expiră mai mult decât inspiră. Se lasă puţin pe spate. Sunt transpirat, însă apa de pe ea este abundentă. Privirea ei cade spre mine cu tot cu pletele ei îmbibate în umezeală. Firele de păr se lasămagnetizate de piele. Tenul ei e roşu, înroşiţi îi sunt obrajii. Rimmel-ul de pe ochi se topeşte în jurul pleoapelor. Continuă să-mi împingă membrul viril poziţionat în ea. Lacrimele-i picură din vârful sprâncenelor. Aburi fierbinţi ies din ea. Patul şi el strigă, scârţâind sub el impulsul. Suntem în marea numită aşternutul din oceanul patului, iar eu cu ea formăm corabia: eu sunt puntea, ea alcătuieşte pânzele desfăşurate în bătaia vântului din cameră. Suntem într-o curte regală, unde noi formăm un tron. Beatrice îmi luminează camera, în timp ce majoritatea lumânărilor s-au stins. Cearşaful ne învăluie ud. Ca un magnet suntem noi doi, iar cămaşa patului, aceste valuri ale mării, reprezintă pulbere. Ea este soarele universului meu, a cărei căldură mă copleşeşte. În trompa vaginală
intră şi iese ramura mea groasă. Adoră neîncetat să simtă amorul, afundându-se în cununa ce preface labirintul ei în două aripi: aripa stângă redată de oviduct şi aripa dreaptă stimulată de ovar. Vulcanul organului meu îi penetrează graniţa dintre emoţional şi erotic.
BEATRICE MORARU: Masculinitatea lui mă copleşeşte.
CRISTI DEISTAŞU: Nudul ei venusian e un tablou în mişcare. Sânii ei se leagănă pe balansoarul abdominal masculine, pe un ritm de vals. Trupul i se întinde. Îşi întinde al ei trup pe spate, înaintând viteza presiunii, iar mâinile îi susţin toată fiinţa. Părul ei dat peste urechi este o cascadă ce se varsă puţin deasupra aşternutului. S-a oprit şi întins îi este spatele, alcătuind aproape o dreaptă. Coapsele sunt un strat deasupra gleznelor, a călcâielor. După ore întregi ea s-a oprit, m-am oprit, obosită şi respirând cu privirea spre tavan, se simte ca într-o câmpie renăscută.

Scena 3

Fiecare noapte îşi are lumina sa fragedă
Izvorâtă din dragostea norturn de timidă.
Te caut în suflet neîncetat, te găsesc peste inima mea,
Iar mereu când te sărut, în gură îmi creşte foamea
De mai multă pasiune, de mai mult mister,
De mai multă fierbere în al tău uter...

CRISTI DEISTAŞU: Închid ochii în aşa fel încât noaptea de afară şi lumina dinăuntru să devină o scurtă beznă. Sferice unde de semifulgere conturează lumea noastră doar pentru tine. Apar pe imaginea stinsă, iar pleoapele sunt două guriţe tăcute. R.E.M.-ul este un circuit aflat în funcţiune. Asemeni unui hamster care se antrenează într-o roată metalică, globul ocular se învârte în ascunsul întuneric. Se opreşte deodată deschizând iar porţile spectrului vizual.

Un sortiment memorabil. Cele două roţi ale globului, gemene cum sunt, se contopesc. Astfel, lumina prinde formă, un contur precis, atunci când Beatrice stă goală în lumina lumânărilor aprinse. Personalitatea ei devine centro mundi. Carpeta peste care ea stă nud cu
ale ei priviri senzuale are aspectul unui covor roşu. Părul ei se-ntinde asemeni unor braţe, ca şi cum ar fii braţele unei trestii. Hipnotizat din interior până în exterior de costumul Evei, cobor spre ea continuând s-o privesc excitat. Încep cu degetele de la picioare: liliputane se mişcă în cor. Pe un ritm de pian made by George Gershwin, buzele-mi păşesc cu graţie pe pielea ei lăptoasă. Dinspre degete călătoresc la tălpile ei micuţe, ce seamănă cu nişte şosele. Îi ling impresionat călcâiele. Mă îndrăgostesc de gambe, apoi de genunchi şi de coapse. Ajuns în grădina parfumată, mă las vrăjit de prospeţimea vulvei - cea fără de sfârşit. În labirintul lui Eros este vulva ei. Această sursă a vieţii îmi echilibrează privirea. Ling gustul intens aromat al triunghiului. Părul ei pubian este o pădure adormită. Îi trezesc hormonii cu fiecare atingere limbară. Creierul recepţionează plăcerea ei fundamentală şi, ca nişte valuri ce se sparg de rocile plajei nisipoase, neuronii intră în contact cu hormonii, viceversa. Punctul graffenburgian se incită de şerpuirea limbii mele. Ca şi cum aş fii apăsat un buton, se activează plăcerea ei plus infinitul. Inima mea se electrizează de o putere enigmatică. Coroana ei numită vulvă este o adevărată bijuterie umană. Din ea extrag seva, spuma mării. Tentaţia depăşeşte apogeul. Aşa cum fantezia atinge poezia, aşa şi iubirea devine consensuală. Culoarea aromei se contopeşte în gustul clipei, astfel momentul ajunge un factor atemporal. Orgasmul se dilată asemeni unui elastic întins. Stimulată senzual acum de două degete, ea exprimă sunete la răspunsul atingerilor mele frecvente. Ooo, diiivă, al tău cuvânt este clopotul bisericii mele!
BEATRICE MORARU: Trupul meu se înalţă în eternul tău vis. Momentan, picioarele mele stau deschise ca o uşă. Extazul mă înconjoară. Îmi muşc încet vârful limbii, gura este închisă, dar pentru scurt timp. Absoabe mucusul cervical, în timp ce în ochii lui se poate vedea cum lăcrimează de plăcere. Cunosc senzaţia, fiindcă o trăiesc şi eu. Acum îşi ridică din nou capul. Mă priveşte tare tandru în ochi. Privirea lui se apropie de chipul meu până când ajunge - faţă în faţă - înfăţişarea lui adolescentină, având trupul lui peste trupul meu şi vârful turnului său, încercuindu-mi clitorisul. Buzele lui cad delicate într-ale mele. Săruturile lui sunt apa gloriosului act amoros. Iubirea lui este un munte extrem de înalt şi fertil, un deal înconjurat de-o păşune este inima lui. Regatul sufletului este o croazieră a viselor feminine. Cetatea fanteziilor mele se deschide în momentul când îşi introduce... ahhh, suavul lui sceptru! Când îmi desface picioarele, ţinându-mă de coapse, simt o esenţă îndulcită de ochii lui, a sa privire, care mă introduce într-o karma. Harul lui îmi conchide viitorul într-o manieră optimistă. Grozava experienţă nocturnă. Toate mişcările lui sunt de o nobleţe. Şi, mai ales, săruturile: dulci adieri ale iubirii pe aripile unui nou curent erotic. Îmi simt braţele cum se transformă şi ele în aripi, având senzaţia că zbor deasupra patului, desprinsă de realitate pentru o fracţiune de oră... de nu mai ştiu cine sunt, dar ştiu ce caut aici. Cuprinsă de harul lui divin, mă las copleşită. Mii de sensuri ascunse ajung mistere dezvelite. Mă desprind din creanga acestui pom, rămânând în rădăcină, mă îndrept spre lumina soarelui - ţinută în braţele unui cavaler din dumbrava împlinirii. Omul este precum o plantă: se hrăneşte, visează să atingă lumină maximă, se reproduce; iar în final, când se ofileşte, moare fericită aşa cum s-a născut. Flaut fermecat îi este falusul său, atunci când pătrunde în eprubeta mea. Mereu, când stă deasupra mea, mă simt acoperită, în siguranţă, oferindu-mi acel sentiment perpendicular de armură. Braţele mele se pierd prin pat şi palmele mele se prefac în pene, care plutesc prin boltă mai adânc în el. Mă reincarnez într-o pasăre, a cărei cuib este patul, camera, casa, palatul inimii sale. El înoată în mine, iar când mă culc sub ei, ochii îmi lăcrimează de bucurie sclipind spre lumina lunii de pe cer. Când îl sărut pe buze, îmi creşte setea, iar când îl sărut prin gură, limba lui îmi provoacă o foame, prelungindu-mi limitele de femeie. Face doar dragoste cu mine. O dragoste nemaivăzută de mine până să-l cunosc. Cristi este cel mai frumos cadou al vieţii mele. Mă simt ca o carte deschisă cu fiecare pagină citită de el în urechea mea. Devin mai preţioasă. Dormitorul are într-însa sensul vieţii pe glob. Este un institut demiurgic. Dimineaţa, ziua, până se întunecă ―> trăiesc curata viaţă, iar noaptea mă renasc.

Scena 4

Imensa columnă a vieţilor noastre urcă până la cerul
Afumat de nori şi imaginea arcuită a stelelor, galbenul
Luminat de platoul nocturn este un univers dechis,
Când valurile apelor mării se scaldă în umanul abis.
Luna este un ceas, iar Venus este un inel de aur cristalin,
Iar când ea se uită la el, în el ochii se afundă în planeta unui crin.

CRISTI DEISTAŞU: Şi uşa o deschide lent, astfel încât lumina din hol, lumina din acea încăpere minusculă, să aprindă un nou tip de strălucire dormitorului. Strălucirea becului din neon îmi luminează privirea. Ea a pătruns într-un sfert din cameră, lăsând un dreptunghi sub aspectul unei aure. Acest dreptunghi este incomplet fără Ea, Cea care mi-a deschis din prima zi, când am cunoscut-O lumina încăperii inimii. Împrejmuită de soarele artificial, cumplit de atrăgătoarea-mi zeiţă îşi extinde duhul ei sfânt printr-o umbră oglindită pe covorul epatat. Grumazul ei se topeşte pe tocul uşii. Ca o picatură vie, se lasă înramată de gesturile ce-i ard personalitatea cu flăcări expresive. Pe un ton de damă pură se dezbracă defreatica-i camaşă de noapte la fel de elegant cum a deschis şi uşa.
BEATRICE MORARU: Rămasă într-un costum relativ nocturn, într-o postură semigoală în plaja camerei mă afund. Îmi desfac sutienul şi îl las să cadă. Îmi scot lenjeria intimă, magică şi las triunghiul gol. Închide foarte lent uşa. Orice lumânare din cameră este un esenţial vrac. Îmi fulgeră ca un flash a lui chemare amplă. Artistic îşi deschide gura şi din vocea lui se nasc poezii înaripate într-o atmosferă de durată. Cu fiecare pas sonor pe care-l las în urmă îi văd din chiloţii săi obiectul creativitaţii cum se lungeşte.
CRISTI DEISTAŞU: Îmi creşte pulsul şi falusul. Corpul central aspiră căldura lumânărilor din cameră. Coordonate-mi sunt instinctele. Patul este o barcă romantică, în momentul când ea păşeşte sintactic cu braţele pe mine.
BEATRICE MORARU: Emoţii puternice de natură plăcută au un ecou cu totul particular asupra zonelor noastre inconştiente. O barieră din excitaţia amoroasă, satisfacţia este dezvoltată, fiind definitivată prin trup şi suflet. Intru în mecanismul emoţiilor himalayce. Un penaj de lumini fierbinţi ne învăluie, în timp ce el pătrunde cu inteligenţa sa erotizantă în centrul frumuseţii mele. Mă învelesc cu el, se înveleşte în mine.
CRISTI DEISTAŞU: Mă învelesc cu ea, se înveleşte cu mine. Patul este un cuib, coliba, castel de vise erotice devenite realitate, şerpuite de mimica noastră. Eu, un cavaler al sufletului feminin; ea, o prinţesă a viselor mele. Dezleg misterele labirintului prin orificiul anal, în corpul ei flexibil, în emoţiile ei sufleteşti, în buze, în priviri. Săruturile ei sunt fântâni ale raiului. Buzele-i sunt roşii ca inima-i arzândă. Pe ale ei coapse degetele-mi sunt clapele destinului. Camera are, de această dată, aspectul unui templu, unde două suflete îşi încing soarta. Un tron e patul nostru şi un regat ni-i casa în vârful celui mai înalt măr. Îşi leagănă paradisul sânilor cu fiecare mişcare a mea, a ei, a noastră. Îi acopăr discul vaginal cu palma, iar cu degetul mijlociu şi arătătorul aceleaşi palme o masturbează catifelat. Cu cealaltă mână o înalţ deasupra mea, atingându-i sânii, gâtul, pieptul, abdomenul. Divină muză a oglinzii dragoste, te iubesc mai tare ca oricând! Îmi las valurile sufletului meu să se prăbuşească în oceanul trupului ei atotputernic. Mii, milioane sau chiar miliarde de bucurii lacrimale înoată dincolo de valuri, prin aer sau prin cuvinte. Propoziţiile se transformă în versuri. Versurile în ode. O delicată rimă se pierde în mansardă. Pe tocurile aşternutului ne regăsim splendoarea clipelor infinite. Ne prefacem într-o fiinţă patrupedă bicapilară. Expir plăcerea, inspir spiritul. Chipul ei de formidabilă fecioară este acoperit de coroana părului capilar printr-o superbă cupolă.
BEATRICE MORARU: Stimulându-mi intens impulsul punctului G, el mă ridică pe culmile extazului.Prejudecăţile dispar. Ar fi fost inexistente parcă. El îmi vibrează întreaga fiinţă a mea cu falusul, cu buzele lui mari şi moi. Mă simt ca o harpă, ca o angelică harpă. Îmi place, ador la nebunie, cum îmi colorează hormonii stimulându-mă. Este fabulos! Înotăm unul într-altul... suntem într-un balet erotic.
CRISTI DEISTAŞU: O, muză andaluză! Pe cât de mult o admir, pe atât de mult se preface într-o mai frumoasă nimfă. O mistică privire îi curge din clasicii ei ochi. În şoapte i se aud bătăile inimii. În tăcere mă ascultă şi în linişte o ascult. Alt scut se ascute după umbre. O nouă perspectivă plană a destinului se înfige în emoţii. Un munte de sentimente urcă tot mai sus cu fiecarea noastră, apoi simt cum inima sare din pieptul meu în pieptul ei. Cutremurătoare săruturi îmi escaladează gâtul. După ce ne pierdem în labirint, ne regăsim şi ne iubim mai mult, mai puternic. Urc pe scările sufletului ei. Cobor, ca să-i sărut abdomenul cu tot cu buric neîncetat. O torţă înflăcărată îmi este starea mea leoarcă. Transpir pentru ea, în timp ce ea transpiră pentru mine. O fulminantă aventură evolutivă călătoreşte în adâncul meu. Imaginaţia prinde viaţă. Ea stă în faţa mea, în timp ce o excit din spate. Patul ajunge să fie o barcă erotică, iar noi suntem pânzele catargului.
BEATRICE MORARU: Înfocată pentru mai mult ating perfecţiunea actului prin dragoste. Îmi atinge pântecele cu o nobleţe şi degetele-i tind să vorbească într-un limbaj tăcut. Ale cărui palme cu sete îmi beau din trupul creat din lapte cald, fierbinte. Se culcă pe mine mâinile trufaşe. El deţine un soare în suflet, care îmi eclipsează inima eternă. Iubirea mea arde în ghiveciul pasional. Un torent de stimuli îmi generează plăcere clitorisului meu, mie. Sunt cea mai vie făptură din întreaga lume. Sunt cea mai fericită persoană din universul universurilor.
CRISTI DEISTAŞU: Lumea în care trăim ia forma strărilor şi emoţilor pe care noi le exprimăm, creând astfel universul nostru lăuntric. Universul nostru, al meu şi al ei, unite cuprinde secretele noastre, pe care le dezvăluim unul altuia. Este format din gândurile şi sentimentele noastre. Caracterul nostru este ca o ramură a unui copac. Există atâtea ramuri care definesc măiestria acestui copac, toate trebuie îngrijite corespunzător. Dacă m-aş opri, de exemplu,doar la acea ramură şi aş uda-o zilnic într-un timp îndelungat, ea ar da naştere altor ramuri, care la rândul lor vor crea altele şi altele până la nesfârşit. Imaginează-ţi cum ar arăta această ramură la un momentdat, apoi imaginează-ţi că şi celelalte, dacă ar primi aceleaşi îngrijiri, ar arăta la fel. Mai mult, întreg copacul ar deveni cât un munte. Revenind la caracter, el este format din reflexe, tendinţe şi obiceiuri, care vin din conţinutul gândirii noastre sufleteşti. Cum suntem noi, aşa este şi universul nostru. Optimismul şi speranţa sunt cheile spre orice success, de la financiar sau amical până la cel amoros şi al unei sănătăţi perfecte. Prin forţa gândurilor fac lucrurile să decurgă în favoarea mea, iar orice provocare este un mijloc de a dobândi o nouă experienţă. Fiindcă acumularea experienţei sporeşte speranţa şi optimismul, decid ca fiecare moment petrecut cu Beatrice să fie tot mai ridicat din punct de vedere evolutiv. De altfel Beatrice este, aş putea spune, o persoană specială, o femeie cu totul deosebită, fermecătoare, de o senzualitate nobilă şi de o tandreţe inocentă. În lumea unei femei, m-aş lăsa căutat o viaţă şi jumătate...
BEATRICE MORARU: Când fac dragoste cu el, emoţia şi sexualitatea se unesc ca două palme îndrăgostite într-un inel. Triunghiul se dilată. Timpul zboară cu viteza luminii departe de noi. Camera, asemeni unei inimi, simte presiunea, iar eu şi Cristi ne alungim dincolo de tavanul ei. Zburăm dincolo de pat, dincolo de cer, dincolo de nori, de soare şi de orbită. Ferestrele deschise arcuiesc privelişti ample şi peste coapsele nopţii stelele, ca nişte vrăbii, navighează pe lângă luna cea de miere. Cristi mă serveşte cu o ciocolată albă pe care o savurăm de-a lungul săruturilor fulminant de gustoase. Parfumul lui pătrunde în parfumul meu, creând un nou parfum cu o aromă excitantă. Inima mea pătrunde în inima lui aşteptând să dea naştere unui nou suflet.

Scena 5

Oare din rubine, cristale sau diamante
Sunt ale ei fibre optice împrejmuite de-o parte
Şi de alta a talismanului ei ochi zeiesc?
Poleite îi sunt urechile în aur ceresc
Şi nasul e o pictură ruptă din ocean,
Iar buzele's o pată din a inimii-i volan.

BEATRICE MORARU: Odată ajunsă în dormitor, în pat, învelită în trupul şi sufletul lui, caldura pasiunii s-a dublat când a scos o ciocolată albă discret din ambalaj. Şi, Doamne, ce plăcut este când îmi marchează buzele, gâtul, sânii, trupul, cu aroma irezistibilă! Mi-a sărutat şi lins formidabil teritorile haşurate, simţind astfel un nou tip de extaz. Sărutul pe buze cu ciocolată l-aş experimenta oricând, fiindcă este preferatul meu: pe stradă, în parc sau în autobuz, însă doar în prezenţa lui Cristi, zeul nemuritor al amorului. Este senzaţional! Spectaculos! Incitant!
CRISTI DEISTAŞU: Trupul ei este asemeni unei clape a pianului amoros. Oricine poate să emită sunete din acest instrument clasic, totuşi trebuie să înveţi fiecare notă, pe care eşti capabil s-o produci, apoi va trebui să realizezi cum să le îmbini, astfel să creezi o partitură memorabilă.
BEATRICE MORARU: Ah, cât de bine stăpâneşte arta sărutului, a atingerilor, a amorului pur, tandru! Fiecare contact este o fulminantă redescoperire a frumuseţii nudului său... a falusului. Viaţa este o aventură splendidă. O adevărată artă în lumina partenerului. Simt cum îmi ia foc organismul: inima, sângele din vene, muşchii, iar cerul gurii expiră incendiul care arde-n mine. Imagini imense ating palatul camerei, în timp ce aceasta se preface într-un gigant tărâm al sufletului meu, coaptă din privirea-mi adorabilă. Iar privirea este o reflecţie a adâncului ego. Adulmec cu pasiune cum el se află în mine şi eu mă aflu în el: două entităţi contopite într-una. O forţă extraumană mă dedublează, iar în contact cu el alcătuim o treime. Orgasmele mele multiple se produc în valuri de-a lungul întregului corp.
Climaxul se înalţă, creierul se revigorează. Orgasmul din timpul coitului este din ce în ce, în ce, în ce, în ce, în ce mai acut… Sentimente de dragoste, împlinire, satisfacţie emoţională mă învăluie. Săgeata erotică a iubitului meu îmi stimulează excelent clitorisul prin contractarea muşchilor vaginali. Simt explozii puternic înăbuşite în interiorul labirintului, a cărui hartă o deţine doar el. Senzaţii voluptoase se descompun în contracţii multiple ale ţesuturilor înconjurătoare. Cristi face trei lucruri odată: îmi oferă un orgasm cuvenit prin stimularea ornamentului în cupa mea plină de sirop dulce; mă atinge cu palmele, cu buricul degetelor pe şolduri, pe spate, pe sâni, pe piept, pe gât, îmi mângâie vibratic părul; iar săruturile lui sunt culminante (mai ales pe sâni, cu limba apăs sfârcurile rumeni), implicând un contact amoros complet. În opinia mea, nicio altă activitate nu oferă o atât de acută conştientizare a trăirii prezentului decât actul amoros în sine. Atunci când fac dragoste uit de toate inhibiţile , bucurându-mă de uluitoarele momente petrecute împreună cu el. Mă topesc de râs, de fericire, când sunt lângă el. Lumea din jur atinge o nouă imagine, lucrurile prind o nouă perspectivă. Doar când sunt cu el.
CRISTI DEISTAŞU: Când sunt ce ea, o ploaie de sentimente îmi inundă sufletul. Este plăcut, fascinant, este pasional, incitant, arzător, este excelent, este perfect. Sunt împreună cu ea, deci exist. Respir acelaşi aer, pe care ea îl aspiră. Trăiesc cu adevărat. Definiţia cea mai bună oferită substantivului propriu Beatrice este femeie. Ea mi-a definit masculinitatea, maturitatea, mentalitatea. Sunt moment când simt cum ea aş fii eu… aş tânji un veac pentru o secundă din personalitatea ei.

Scena 6

Toate fiinţele umane se nasc sensibile înotând în oceanul
Universului infinit; de-a lungul armoniei din altul
Într-altul ne naştem cu un scop, căutând visul plutitor,
Ce s-ar putea să zboară zilnic prin al nostru amor.
Timpul uman se scaldă în prezent, având o umbră în viitor.
Peste coapsele ei divine, Doamne, aş vrea să zbor!

CRISTI DEISTAŞU: După ce termin de făcut dragoste cu iubita mea, mă relaxez pe ale ei coapse. Al meu cap simte o adiere emoţională extraordinar de puternică plutind deasupra unor nori de gânduri şi reflecţii. Iar când mă uit spre ea, spre chipul ei cugetător, mă las nespus de coplişit de imensa valoare a trupului ei gol. Ale ei sâni sunt ca două conuri într-un deşert fierbinte/ buricul ei este un lac făr’ de cuvinte. Prin ale ei şoapte sufleteşti – înot, plutesc, zbor. Când mersul degetelor mele pare o simplă ondulare a gândurilor, ce se declină pasional, ea mă priveşte catifelat de sus pe mine, coborând ca o zeiţă pe pământul patului pârjolit de dragoste. Eu caut şi găsesc explicaţii într-al ei suflet. Mereu vocea inimii ei vorbeşte de o creangă a pomului numit amor. Dinăuntru. Îmi adorm urechea pe pieptul ei supreme, s-aud cum bate ceasul vieţii infinite. Pleoapele se închină clipind în noapte, noapte de noapte, cu o privire lină, lent mă las luat de luna alungită din plinul absolut. Îmi încarc speranţe cu fiecare sărut; o topesc în seară printre stele; arunc fâşii de sentimente abrupt din iubirea pe care o port vorbind sau tăcând. Atingerile mele se focalizează pe vibraţiile ei corporale. Îmi vărs din cupa gurii noi forme de săruturi. O extravagantă sete a dependentei iubiri umile. Ascult a ei cultă voce, ca pe un ultrafelinar ce-mi luminează fiinţa printr-un darnic dor de diamante. Din coapsele-i solemne buzele-mi cad într-al ei coridor acoperit la margini de iarba părului ei pubian. Sărutându-i universal, linge a ei calee lactee. Îi ofer orgasm spre măduva spinării din punctul ei intact. Pătrund cu arătătorul mâinii drepte în carcasa muşchiului pc. Îi ling clitorisul, în timp ce obrajii mei cultivă a ei păşune simetrică. Acum coapsele se sprijină pe-ai mei umeri. Privesc în gaura orificiului ei uterin celulele ei genitale. Îi stimulez trompa prin săruturile pe care i le ofer de-a lungul canalului ei uterin. Mucoasa ei vaginală e umedă şi arde din polipii ei uterini un vals al ovulelor olfactive. Seduse se excită din sintaxele lingerii mele amănunţite. Descos buzele valvulei lingându-i curcubeul piersicoasei flori. Îmi renasc figura din fenomenala-i fortăreaţă. Îi desenez tandreţea instinctelor formale, continuând să-i colorez stimularea emoţiilor goale. Amorul se fructufică din al raiului feminitate. O fostă clipă pierdută devine o nouă clipă câştigată. Prezentul momentelor îşi dezvăluie întotdeauna câte o nouă aură.

BEATRICE MORARU: Coarnele lui de altă dată au devenit cornete de vanilie cu sirop de ciocolată. Pegas mă înhamă oral, mă excită cu săruturi şi dezmierdări. De fiecare dată când fac dragoste cu el, ating climaxul. Mă iubeşte pentru ceea ce sunt: fecioara nopţiilor lui eterne. Îmi place sinceritatea emotiilor lui pozitive. Intimitatea îmi este dezvelită în cel mai frumos mod, în cel mai artistic portret al iubirii angelice. Simt cum plutesc pe norul patului îmbrăţişând destinul lui de aur. Mă simt atât de fericită, că sunt iubita lui, în timp ce el îmi cuprinde spiritual, îndrăgostit de soprana suflărilor mele. Atingerile lui mă dau pe spate la propriu, dar sunt prinsă de braţele lui masculine la timp. Alunec ca o prepeliţă pe stâlpul pieptului său apoi – la cinci grade distanţă de conturul buzelor. Scutul îi e entuziast parfumat pe o piele fierbinte. Se întâmplă de mai multe ori să ţip de fericire, să urlu în toiul extazului, să râd tot atât de puternic, încât ochii să-mi sclipească în duşul armoniei. De această dată patul va deveni o câmpie plină de iarbă umedă, care ne gâdilă fiecare senzaţie amoroasă. Trompa lui Cristi îmi însufleţeşte lumea-mi prin palme, cu o arcuită vlagă. Emoţionalele lui degete ard cărările mâinilor atemporal sudate. Siameza noastră soartă este încoronată de gloria cerească. Succesul dragostei ne corelează trupul şi minte, sufletul şi în totalitate destinul. Înot în acelaşi acvariu al inimii sortite în contopite înţelesuri. O tolbă de cuvinte, de propoziţii, de fraze înaripate, de declaraţii fierbinţi ale unei iubiri ca-n basme pot construi noi suflete. Pot schimba noi destine. Îmi las citită măreţia destinului de către bătăile puternice ale inimii lui; de către torţa înflăcărată a sufletului; de către roata lumii, care parcurge întreaga noapte în drumul ei iniţiatic; de către cascada de săruturi, ce se varsă din el în mine; de către tainicele doruri, pe care le port ascunse în mine pentru el; de către atotprelungita vară, care se aşterne în rozele turnuri laminate de lampa personalităţii mele; de către visele somptuoase din seara grămezilor de aur descoperite în mine prin cheile declaraţilor sale; de către opera luminată fonic; de către străzile acoperite cu fanfara fântânilor electrice ale luminoaselor becuri trezite; de către zarurile stelelor, ce cad pe platoul cosmic cu fiecare claviatură demiurgică; de către petalele umbrelei a doi îndrăgostiţi rătăciţi în mireasma fantasmelor; de către focul de soare, care fierbe grădina amintirilor îmbrăcate împreună; de către cojocul zâmbetelor, râsetelor, surâsurilor; de către crizantemele poeme ascultate la urechea pianelor ciripitoare ale vocii lui, domoale vrajă trubadură; de către mausolemul poziţilor privirii; de către nostalgia oazelor gândirii; de către gustul enigmatic al săruturilor; de către barca sfiintei credinţe; de către lucitoarele catarge şi argintate pânze ale fantasmagoricelor culori ale pădurii amoroase; de către delirul întrebărilor deplin rezolvate; de către eterna rază a tuturor speranţelor; de către fulgeratele săruturi ale pasiunilor erotice contopite în aura tandreţii; de către curcubeul privirilor amoroase; de către entuziasmul stelelor arzând fiecare noapte în biserica ortodoxă a universului; de către timpul pescuit din bolta fascinantă a extazului şi de către eclipsa sufletelor pereche. Îmi sting ochii şi mă culc iar pe pieptul lui dominat de-o inimă solară.

Scena 7

În râurile de diamant şi pârâurile de cristal ale
Viselor noastre erotice noi înotăm, căutând o cale
Spre buzele tale delicat conturate de sărutul meu
Rafinat. În pagini sapă cuvintele-ţi, iar eu
Mă caut prin ele şi le simt ca o atingere caldă,
Fiindcă doar tu poţi fi a mea prinţesă tandră.

BEATRICE MORARU: Pe pieptul meu umed, el îmi soarbe vocea oglindită în iubiri dominate de ale vieţii pasionante amintiri. Buzele noastre formează un curcubeu de săruturi. O fericire înaltă urcă deasupra noastră, într-un déjà vu chromatic. Imagini vizuale absolute. Sufletele noastre fac dragoste în noi, iar spiritele se contopesc, precum corpurile noastre într-un copac cu două crengi şi mii de fructe. O sete de amor se îndulceşte într-o cupă a dragostei intens băute în patul ceresc.

CRISTI DEISTAŞU: Parfumul ei copt adie de pe pielea ei în întreaga cameră. Luna ne priveşte şi stelele ne admiră, becurile aţipesc când vocea ei geme în pasiunea nopţii. Tocurile ei bleu sunt ca două turnuleţe, ce stau la graniţa dintre covor şi linoleum. Ferestrele sunt două straturi de sticlă înrămate în coperta imaginii nocturne. Eu respir din ea, când ea respiră din mine. Ne simţim ca două finităţi complementar unite. Buzele mele o incită, în timp ce săruturile o excită. O formidabilă paletă de sentimente. O minunată formă de exprimare sufletească. Un adevărat contrast armonios de orgasme multiple moi et toi. Le dezvălui prin frumuseţea sa naturală a amorului, iubita mea, Beatrice. Ne privim adânc în oglinda ochiilor, ca două sentinţe a inimilor vis.
BEATRICE MORARU: Împreună creăm o nouă lume excitată în râuri de diamant ale unui castel din cristal. Visele devin realitate într-ale realităţii vis. Solfegii de săruturi se suprapun prin ale fantasmelor meleaguri. Realizez cum sufletul omenesc participă la raţiunea divină. De la Dumnezeu răsare imaginaţia, căci doar el ne oferă imaginile şi ideile transpuse în impresii senoriale. Îmi simt renăscut sufletul omenesc…
CRISTI DEISTAŞU: Pielea ei de-o suplă sensibilitate se lasă delicat scursă din aroma uleiului piersicos. Îi torc iubirea-mi fulminantă în gustul buzelor ei, a sânilor ei, a vulvei născătoare de eterne corăbii ascendent înaripate de culmea universului. Se întorc iubiri cu formidabile-nsuşiri. Lacrimi extaziate îşi alcătuiesc noi căi prin variatul trup… ieşind prin interior, intrând în centrul sufletului ca un nucleu titanic. Copleşit de iubirea pe care o deţin, îmi cultiv viitoarele iluminate amintiri nemuritoare din prezentul nostru. Când sunt în ea, simt că înot în cada sufletului rânduit să crească. Să-şi depăşească eul corp. Eu sunt o parte din ea. Ea este o parte din mine. Îi gust solemna ei piele, în timp ce, ca o pană peste buzele ei îmi scald un nou sărut. Cuvintele sunt ca un turture, ce-şi topesc siropul de aaafffiiiiineeee în creasta sfârcului ei. Buza mea de sus se lasă întinsă asemeni unui melc de lumină supremă a platoului tencuit de-o piele… de bărbia-i frunzăratică. Acest platou învelit într-un veşmânt politicos superior privirii mele se lasă descuiat pentru întâia oară în totalitate de fericirea, pe care o expun delicateţele ei sufleteşti. Printr-o fierbere în interiorul sublim absorbit de cercetarea infinitului imens. Într-un moment îi inspir parfumul în spatele lobului urechii, apoi de pe piept. Al ei piept încins sub trupul meu solid. Delectat de aroma pădurii ei îi cuprind ca o fortăreaţă protectoare rutina-i excitantă. Cu palmele îi mângâi glasul de înger aphrodisiac, iar cu degetele îi îmbrac zâmbetul gâdilat de limba mea. Fiindcă timpul e sămânţa universului, m-aş preface în apă, dacă ea ar fi un hectar de pământ. Dacă ea ar fi un ocean cât Pământul, aş înota-o, aş bea-o tot restul vieţii; iar dacă s-ar întâmpla să mă înec în oceanul numit Beatrice, voi fii sigur că dragostea pentru ea e unică, cea mai valoroasă cheie pe care am descuiat-o în iubirea mea senzaţională. Serenada imaginii ei este o fotografie în mişcare. Iar mişcarea ei e sacrul absolut. Când braţele ei devin poiana amorului vizual, lumina ei rămâne atmosfera, care arde în mine special pentru încălzirea cearei din lumânarea inimii. De fiecare dată când eu sunt rădăcina, ea se oferă să-mi fie tulpina. Viaţa noastră-i ca o plantă: înflorim de-a lungul timpului sub soare, hrănindu-ne cu a razelor căldură. Apoi de fiecare dată când ea-i bobocul florii, în care trăim, eu mă ofer să-i fiu petalele. Pată a lumii mele nelimitată-mi este. Ne uităm în ochi unu’ altuia: priviri de diamante, imagini de cristal. Visele ei erotice se împlinesc odată cu mine. Îi încălzesc bătăile inimii. O acopăr cu trupul meu. Îi gâdil simţurile, cât şi senzaţile-i tactile. O legăn în poalele mele, o sărut de la vârfuri până la firele ei de păr capilar, alungite pe spatele ei drept, mângâiate de degetele mele atotadorate de ea. Visele ei erotice înoată în dragostea, pe care o exprim faţă de ea.
BEATRICE MORARU: Când pătrunde în mine cuvintele, se transformă în strigăte de plăcere. Simt cum cerul gurii arde-n pasiunea mult-mai-mult-ului. Îl iubesc pentru tot ceea ce este – un cavaler, un prinţ, un duce, un Homer, gata să mă alinţi, crucea să ne-o ducem. Un Zeu în Pat. Un geniu al amorului. Un artist al dragostei. Cu el am sentimentul că particip la o evoluţie a iubirii. Mă las cucerită de zborul lui,… în braţele lui zbor.
CRISTI DEISTAŞU: Frumuseţea amorului ei este un splendid univers enciclopedic. Circumstanţa atenuantă a actului amoros dezvoltă şi redezvăluie în prealabil cu un accent circumflex asupra sufletului ei de damă înflorită. Inima ei îmi luminează cele mai intime trăiri ascunse. Ochii ei îmi încercuiesc circumferinţa inimii apuse. Las să-mi fiarbă filamentul, să ardă, ca un spirit paraxin, sufletul brodat în iubire. Rafinata mea dragoste mondenă mă determină să ţin şi mai mult la ea, cea mai strălucitoare rază a infinitului ; fiindcă numai ea va rămâne pentru mine sindrom al rugului îndulcit în sinecdota vieţii. Părul ei: simt cum parcurge în persoana mea, aroma teiului prin fire. Cuvintele se pierd în imagini şi imaginile-n cuvinte. Din toate cuvintele existente în limba autohtonă unul singur are rol de cheie păzitoare a biinimilor noastre fericite. Acest cuvânt sădit în noi din prima zi a vieţii este însuşi iubire. Ce fac cu dragostea mea? Beatrice cunoaşte răspunsul. Un focar de romantism sunt pentru şi prin ea. Patul devine spaţiul plin de jocuri romantice. O extraordinară cale de a ne apropia, de a ne cunoaşte din punct de vedere erotic. Îi eclipsez privirea cu ochii mei verzi. Îi eclipsez buzele cu buzele mele sărutate de sărutul corelat de imagini senzuale. Îi sărut artistic picioarele până la coapse, apoi da capo. Maşina de scris gâdilă pielea fină a hârtiei, creând un nou picior, picior de vers cu silabe accentuate atât pe frumuseţea exterioară sau fizică a iubitei mele, dar mai ales pe cea interioară sau sufletească. Real personaj el fantasmelor din Damasc.
BEATRICE MORARU: Cuvintele lui vibrate sunt flăcări, care se scurg din buzele lui în urechea mea, arcuita sobă a paradisului gradat. Îmi curg în timpan ca o adiere a brizei Mării Negre. Divină e creaţia demiurgicului amor. Arbore preţios îi este falusul expus în mine, o mină călare se deschide în zarea erosului. Sunt o scoică pe plaja adânc absorbită de bijuteria astrală. Un adamant pe cordonul ombilical mă explorează… şi îmi explorează elixirul. O avalanşă de petale din tulpina lui analizează androceul cu un flux de pasiune. Pentru el rămân o garoafă plantată în aleea frunzelor înflorite prin extaz. Incitantă-mi este viaţa, când alunec spre dulceaţa fructului copt.

Scena 8

Admiraţia beethoveniană a chipului dezvelit
Evoluţiei feminine generează din hormoni inventivi,
În-timp-ce întinderea judiciosului kilocuvânt
LocoMobil naşte o nouă orhidee pe post de participant.
Reabilitarea sonetului şlefuit trandafiriu ţese
Un-drum-spre umanitatea verigii xelofonist zugrăvite...

CRISTI DEISTAŞU: Mecanismul iubirii pasionale îmi invocă şi-mi evocă emoţia trăirii vieţii. Bătăile inimii ei, sărutul, căutarea integral bivalentă, frumuseţea sufletului scurs prin superbul trup de damă exaltată, exclamaţia buzelor sau interogaţia privirii, inspiraţia provenită din expansiunea sânilor ei, florida îmbrăţişare pasionantă. Apoi sensul gândit de glazura vaginală, cu acea graţie absoarbe prepuţul. Anvergura imaginii ei se împleteşte cu emoţia acestui act amoros
în secundele prefăcute în orele clipei. Luminozitatea şi dinamismul meu ridică multiple orgasme receptive. Dormitorul se reinventează: un naos empiric, energetic. Amorul ajunge să fie o categorie aparte a exteriorizării noastre, întrucât ce-i ofer ei contează la o scară valorică mult mai amplă decât ce-mi restituie. Importanţa se centrează pe influenţa emanată. Nutresc la conceptual că frumuseţea absolută este cea ascunsă, cea interioară, cea sufletească, iar în funcţie de ea se modelează imaginea fizicală, umană. O undă senzorială traversează din pelvis spre măduva spinării, spre creier pe strada coloana vertebrală. Simt cum îmi vibrează o energie puternică la nivelul cortical. Câteva cristale ale lacrimilor fericirii îmi decupează din momentul prezent grandoarea vieţii amoroase. Percep cum sufletul ei se conectează cu sufletul meu, răspunzându-mi printr-o mimică a feţei. Văd cum privirea ei depăşeşte graniţa materială, aducând un extaz spiritului… cum egoul divin al fiinţei mele se lasă încorporat în puritatea sufletesc feminină. Iubirea atinge nivelul maxim actului. Contactul vizual cu persoana iubită devine o pasiune cu totul afectivă. Firele ei de păr se electrizează de atingerile buricurilor degetelor mele. O multitudine de acţiuni romantice personalizate au puterea de-a developa cele mai înalte culmi emoţionale. Au meritul fascinant de a transforma o persoană într-o personalitate prin valoarea atribuită afectiv. Astfel, prin faptul că o iubesc din toate punctele de vedere pe ea, îi voi acorda o importanţă mult mai mare chiar decât a unor personalităţi mass-mediatizate. În acest mod un îndrăgostit va crea din jumătatea sa personalitatea sufletului său. Mai mult decât atât, el îi va ajuta personalitatea sufletească să se dezvolte în societate, în relaţia interumană, din punct de vedere material, dar şi din perspectiva perpetuării speciei. Contopirea cu sufletul feminin este asemănător unui sărut intern profund sentimental. În holul luminat de neon o uşoară adiere a vântului te readuce în realitate, iar tandreţea se face atât de viu prezentă în imaginea tratată ca un paradis, încât prinde un extraordinar ecou al poveştii. Erotismul corpului, inimii, al sacrului secretă indici ai dragostei. Un dialog afectiv se înfiripă în această artă. Funcţiile înalte ale erosului se reglează spre absolut. Plăcerea se plastelinizează cu realitatea. Trupul devine obiectul estetic de contemplare, iubirea – câmpul invocării sufletului, în timp ce suflarea cooperează cu spiritul. Când pătrund în sufletul ei, în muzicalitatea organelor de simţ, în glasul pulsaţilor apare mişcări circular demiurgice. Conul luminii sânilor ei îmi arde vederea.
BEATRICE MORARU: Iubirea este o corabie, atunci când corăbierii sunt îndrăgostiţi. Sărutul inimii e o caramea în marele ocean al dragostei. Tricopat în cerneală, scrisul învie o neînchipuită lume a amorului. Croşetată in realitate, atingerile fierbinţi ale pielii umezesc focul prezentului. Valurile apei inundă sentimentele prin bolta viitorului. Inima este institutul care clocoteşte întreg corpul. Ferestrele sunt aburite în totalitatea porţiunii lor. Sufletul meu se lasă cucerit de cavalerul nopţilor de argint, în vreme ce fiecare din corpurile noastre se lasă electrificat de senzaţii dulci aprofundate. Făcând dragoste, sufletul lui devine o forţă vie, în timp ce abdomenul se află şi el în această mişcare datorită suflării. Deoarece corpul este canadiana sufletului, armonia îşi are importanţa sa în eternitate. Focul sufletului său îmi inundă valurile iubirii din meleagurile fantasmelor. Dragostea este o pasăre a infinitului uman din cronologia timpului demiurgic. Iar şoaptele lui pline de epitete alcătuiesc un palat de un erotism mistic. Este o metempsihoză a cunoaşterii intime. Ferestrele se aburesc şi mai tare. Săruturile lui, parfum de portocale, sub colţul gâtului emană esenţa eleganţei. Sensul vieţii este ca o cheie pătrunsă în lacătul feminităţii.
CRISTI DEISTAŞU: Căci eu sunt ea, iar ea este eul meul acum. Suntem ca două valuri pe marea stâncă lubrifiantă. Acest geomagnetism al amorului este o sferă crescătoare. Genialitatea cuplului se luminează îmbrăţişările cu o blândeţe măiastră. Ea dă rezultatul unei vieţi nobile. Blândele meditaţii a luminii argintii, cunoaşte faptul că o lună ne va ocroti prin romantismul ei nocturn. Razele din soarele ei îmi luminează era, cariera şi dragostea, iar razele luminii mele solare îi luminează lui Beatrice frumuseţea, sufletul şi gândirea. O mistică planetă Venus e trupul ei ca o stea. Pe culmile fenomenalului senzualism, spiritul ei ideal îşi caută materia.

Scena 9

Pe o pondere a timpului colorat o prind de colţul
gurii printr-un sărut puternic, pasionant. Iar cotul
ei e coapsa, ce îşi bea feminismul în cortina nudă
a cearşafului inexistent. Sub călcâile ei un toc o udă.
Este palma mea profundă, care o ridică din infern,
făcând-o să cunoască bolta cerului şi simpatia în etern.



BEATRICE MORARU: Îmi contopesc idealul prin realism, materialul prin spiritualism, în timp ce percepţia condusă de senzaţii, fructifică în raţionalismul intuitive şi constructiv o sursă vizuală.Conştiinţa creşte cu un supradeterminialism. Focul din lumină ne încercuieşte inimiile înglobate în prezentul amor. Vocile noastre transformă cuvintele în note muzicale şi propoziţile într-un cor de fraze. Evoluţia vieţii, un amor de un veac continuu. Pe pajiştea covorului din dormitor un curcubeu ne va reprezenta viitorul. Îi simt puterea din şi prin suflet, îi simt a lui chemare pe un amor volcanic, îi simt iubirea ca un imens epitet şi simt cum îi curge din priviri un cult al erotismului neozofic. Îmi sărută fruntea şi buzele, gâtul şi sânii, buricul şi v… Gâdilă cu vârful limbii părul pubian, apoi cu degetele suprafaţa aceluiaşi păr. Privind ochii mei adânciţi în extaz, pătrunde cu un sfert din eros in sufletul fiziologic, morphologic şi psihologic. Cu inima a intrat în sufletul emoţional. Cu vârful columnei îmi atinge punctul orgasmic. Urmat de punctul Gräfenberg. Se uită în mine cu privirea lui magică. Buzele lui vorbesc în versuri deasupra buzelor mele. Ceea ce este fictive în el, devine real, transformând realitatea într-o bijuterie unică. Între timp eu strig printre orgasme, excitată fiind de arta amorului. Ating absolutul maximal şi sar cu braţele cuprinse de corpul lui musculos. Îl sărut din puterea sufletului, lăcrimând de fericire. Mireasma gâtului său mă urcă spre eleganţa lumii, peste conştient. Bogăţiile şi plăcerile umane aduc un rod, care va ajunge la coacere. Acel rod este sămânţa. Dacă creativitatea îşi are rodul său, atunci ea este sămânţa unei vieţi mai bogate în plăceri. Veridicitatea stă în puterea celor trei inteligenţe. Atitudinile lui positive îi defines stările emoţionale şi raţionale. Timpul este factorul percepţiei interuman. Cu cât timpul se dezvoltă pe o rază mai extinsă, cu atât acea persoană este mai extravertită. Între relaţia spaţiu şi timp există cercul uman. Emoţia dintre două fiinţe este unul din cei mai mari magneţi. Întotdeauna iubirea este graniţa dintre spaţiul terestru şi spaţiul cosmic. Echilibrul dragostei este dat de echilibrul sufletului. Realitatea ce ne înconjoară, ne poate oferi posibilitatea mult mai simplă de a înţelege cum e universul. Cu cât eşti mai bine ancorat în prezentul real, cu atât vei înţelege mai repede prezentul ştiinţific. Cuvintele lui sunt o excursie în tărâmul iubirii infinite. Sunt atât de norocoasă că exist în lumea lui reală.

Scena 10

Desculţ in pielea ei fierb, în clocotiri anale.
Mă suprapun din glasul romantic furnizat.
Venele ei sunt vulnerabile icoane; cu braţele
curbate caută o cale.
În a lui trup estetic se învăluiesc buzele
preafrumoasei dame adormite în pat.
Simbol al frunzei înverzite şi a plantei înflorite,
A soarelui înţelept şi activ,
a valului concept o cultiv...
Pe ea.

CRISTI DEISTAŞU: Iubito, inima ta clocoteşte, sufletul erupe, buzele tale ard, ochii tăi se topesc. Glasul tău penetrează fiecare cuvânt pe care ţi-l ofer cu toată caldura. Dragostea ce-o port pentru tine e un fetus, care se dezvoltă cu fiecare act amoros. Eşti o parte din mine, o flacără din organismul meu. Doar în prezenţa ta eu sunt cu adevărat plin. Trupul meu solid şi mintea mea echilibrată îmi însufletesc ambiţia tezaurului conştiinţei. Umil îmi este dorul sufletului ei. Curat îmi este dragostea în filamentul ei. Puternică-mi e ambiţia divinului Eu. Ea-şi caută secrete în emoţii mistice. Eu îi caut mitice suave, pe care le găsesc în secrete. Foiile sunt cerneala trupului ei gol, plin de cuvinte invizibile. Scrisul este emoţia prezentului. Din cumpăna gurii ei îi sorb săruturi secundare, principale. Cu multele atingeri, ce urcă spre chipul ei înduioşat, las privirile să înoate în ochii ei larg deschişi. Genele sunt lipite în pleoape, ca penele aripilor dintr-un înger răsărit. O picătură îi curge din dosul urechii… două, trei, mai multe. Vârful nasului meu gâdilă vârful nasului ei. În prelungul sărut al nostru limba-mi este încolăcită în limba ei. Şi inima-mi cade în sufletul ei. Şi degetele-mi ţin strânse palmele ei umede şi roşii, foarte calde. Şi organul meu intră în punctul gurii ei genitale, când gura, buzele, limba se joacă dincolo de ten. Sonet îi este inima acum, când bate în ea, ridicându-i sânii în poalele mele. Peretele îi sprijină spatele. Mâinile mele îi ridică de pe covorul din lână coapsele. Gleznele ei îmi încrucişează fesele. Îmi ţine strâns urechile cu podul palmei, din buricul degetelor. Din buzele ei curge puţină salivă, întinzându-i rujul spre obrajii ei rumeni. Ochii ei i se înfundă în pleoape tot mai mult. Cuvintele mele şoptesc în urechile ei cât de mult o iubesc. Tensiunea din noi, o altruire sublimă. Tălpiile ei se coboară uşor pe câmpia piciorului meu stâng, apoi drept. Ridic mai sus coapsele-i, în timp ce organul meu alunecă adânc în orificiul ei. Iese trei sferturi odată, intră un sfert de nouă ori, intră trei sferturi din nou şi aşa mai departe. Îmi zgârie pielea spatelui, eliminând sunete şi expresii provocatoare. Îi ling urechea. Îi sărut pavilionul. Captată în centrul acţiunii îşi dezlipeşte spatele. Mă îmbrăţişează înflăcărată cu toată puterea ei. Îmi menţin echilibrul, reţin întreg corpul ei suspendat. Al ei sărut mă soarbe. Intru şi urc. Eu mă simt, o simt în suflet. Părul ei magnetizat de piept, lipit de sfârcuri se ataşează de pieptul meu. Corpul ei urcă senzual şi sunetele sunt o metaforă atemporală. Strigă mult mai tare, cât de tare mă iubeşte. Îmi menţin coloana dreaptă. Inimile noastre bat din mine-n ea, din ea în mine, din noi în noi… dincolo… Unde puternice trec până la creier, oxidându-l. Spectrul vizual işi dezvoltă claritatea. Erosul meu îi pictează clitorisul. Părul de pe braţe se excită şi aburi reies din noi. O aşez blând în pat, pătrunzând ca un misionar dincolo de muntele Venus. Înot în valurile coapselor ei, sărutându-i degetele de la picor, timp în care mă uit în ochii ei clocotitori. Stropi de apă traversează pe coloana vertebrală. Cobor un sărut pe fruntea ei, apoi îi ating ambele pleoape. Îşi deschide lumina imediat după, zâmbeşte cu dantura. Un divan pe nume succes este plapuma de sub ea. Rădăcinile părului, tulpinile capilare se întind deasupra capului ei, ca o corolă splendid divinizată pe pânza unei picture. Labirintul vaginal este roz, umezit. Falusul meu este o magică baghetă în viziunea ei. Pavilionul urechilor sunt şi ele înroşite. Ondulatele arome ale vocii ei acoperă o tonalitate cromatică. Sărut ele ei sfârcuri, cand sânii îi cresc convoi. Palma mea, mai mică decât palma ei, îmi cuprinde şoldul. Biserică a sufletului meu este Ea: fiinţa, spritul şi emoţiile mele. Mă înclin spre cotitura bărbiei, lingând cu buzele creaţia Evei. Merită să mă ambiţionez, să-i ofer mai mult din mine, din ceea ce mă înconjoară. Jumătate din pat a ei, jumătate din pat al meu, restul camerei a nostră. Cu antebraţul stâng acopăr creatoarea. Vorbim despre lucruri simple cu efecte puternic sufleteşti. Ne pansăm degetele între degete. O inimă stă într-alta după două ore şi jumătate în pielea-i. Vocea mea redată aici. Păstrez sămânţa-mi vie pentru o altă călătorie.

Scena 11

Dinamismul iubirii îşi secretă lăuntrica
Ei creaţie în spaţiul nemărginit de rândunica
Vieţii infinite pe poarta judecăţii somnului.
Frumuseţea radiantă dezvoltă omului
Noi viziuni romantice asupra umanităţii,
Căci lumina dăinuie în esenţa oricărei reflecţii.

CRISTI DEISTAŞU: Trupul ei este harta privirilor emanate, parfumul îi e o artă înglobată în emoţiile columnei unei muze din Olimp. Ochii îi sunt ca două bile rotunde de zahăr, care se topesc în comaticele vopsele ale noului timp. Îi gâdil cu buricul degetelor centrul palmei. Palmele ei sunt ca două pernuţe albe din stofă. Le sărut apoi. Degetele+i subţiri şi delicate parcurg firele părului meu scurt, asemeni unei ierbi bogate, bine cusute în pământ. Dinspre carpul ei, ca pe un tobogan, nările mele pragmatic îşi leagănă simţtul pe antebraţ, cot, umăr. Din umăru-i drept îi sorb un ecou tandru, creând o balanţă corporală. Părul ei lung – mătase înflorită, fascinante aluzii ale volupteaselor idei se ascund în strălucitoarele imagini. Gravitatea grădinii. Păsindu-i goliciunea, îi gust şi cel de-al doilea umăr: o poartă convenţională a dorinţelor sublime. De la acest umăr mă teleportez bilateral. Speranţa e o prinţesă sensibilă. Focul plăcerii îmi mistuie forţa spre zona divină. Bolta aerului delimitează egourile nostre spre gigantic poartă a universului. Dorinţele noastre sunt în mişcare. Pasiunile pe care le oferim epocii sunt o torţă spre lumina sufletului. O ofrandă umanitaţii.

BEATRICE MORARU: Pasiunea, pe care mi-o oferă, este precum un fruct ce continuă să coacă în mine. Este atât de flexibil, încât simt cum mă topesc dincolo de pat. Viaţa lui este o carte, scrisul este dragostea lui secundară, acţiunea, faptele, firul epic sunt viitorul, iar coperta volumului este prezentul. Inconştientul este sămânţa care înfloreşte conştiinţa cotidiană. Amorul este o frunză veşnic tânără. Adevărul este scoarţa relatării. Testiculele lui îmi aduşmecă extremitatea sudică a mozaicului. Falusul îi creşte în mine, în timp ce săruturile lui devin tot mai tandre. Inima bate de la sol până la cer şi înapoi, a lui arde din cer spre terestru, lăsând un fum romantic în vaza cristalului uman. Îmi place să-i simt degetele, cum îmi mângâie întreg corpul. Ador atingerile îmbălsămate pe tenul trupului. Să înot, să mă scufund în lacul patului. Un ocean îi sunt săruturile din picăturile dragostei. Puternicul curcubeu al buzelor noastre. Fulgerul limbii în furtuna gurii mele se preface într-o ploaie fierbinte. Soarele din nou se topeşte în amorul creat aici, făcut să fie sipid. Flacăra cea mai fierbinte din realul absolute.
CRISTI DEISTAŞU: Îmi dezbrac costumul materalităţii: Mă îmbrac în nudul sentimentelor fascinante. Acopăr cu palma procreaţia umedă şi caldă, gâdilându-i artistic clitorisul. Asemeni unui sutien, îi acopăr cu celălalt braţ, sânii senzual decoraţi de ascuţitele sfârcuri. Cu capul pe umărul meu stâng în extaz îi sărut trunchiul gâtului, prelingându-i bărbia. Mi-aş extrage inima din piept pentru o atingere, iar golul rămas l-aş umple cu parfumul sufletului ei. Firele părului ei ud alunecă pieptul meu. Nasul se lasă inspirat de feminitatea ei superb. Simt cum expiră prin mine emoţiile ei palpabile. Mimica feţei îmi şerpuieşte privirea. Prind cu gura lobul urechii şi ling vârful înroşit. Din ea curg izvoare blânde. Cugetările ei sunt sfânte. Aripile ei invizibile se răstignesc în pielea mea. Îi ofer şansa de a zbura. Înalţă privirea dincolo de orbita ochilor. Plutesc şi fericitele-i lacrimi de pe buzele gurii accumulate de atmosfera camerală. Ochii se închid, sufletul se deschide amplu. Coroana părului ei înoată în pielea aburită a eului nostrum unitary. Îi îngădui putere din puterea mea, emoţii din sensibilitatea mea, curaj din curajul personal, creaţii din talentul propriu; căci eu sunt pictorul epic, ea o muzăiar restul este arta.
BEATRICE MORARU: …arta de a trăi în şi dincolo de clepsidră, în lumea reală, folosindu-te de imaginar prin imaginaţie raportat la realitate.

Scena 12

Sărutul parcurs de-a lungul coloanei sale este
Ceea ce rădăcinile dragostei îl fac pe erou să creadă,
Că minunăţiile pădurii sunt ascunse peste tot, peste
Părul care-mi adie în vise, peste pleoapele ce vor să-mi vadă
Entuziasmul cum se roagă în amorul săvârşit în seară,
În calea spre soare, ideea vieţii, culmea farmecului din aurul de vară.


CRISTI DEISTAŞU: Simţtul tactil îmi consemnează forma trupului ei. Feminismul ei desăvârşit îl ţin în palme, dezlănţuirea fiinţei în temelia sacrului, sfântului şi suavului act amoros perpetuat în mine, crează stâlpul curajului de a-i oferi duhul sufletesc. Cu glasul atingerilor, din mirosul sunetelor, nemaivăzutul text al gustului clipei din corabie se destăinuie în poemul celor două euri. Sângele din vene este o apa, care clocoteşte pentru ea în mireasma trandafirului. Două petale îi sunt sfârcurile. Doi obraji sunt arşi de soarele erotismului. Se urcă pe mine, radicand statuia corpului ei şi admirând în lumina buzelor sărutul irezistibil. Lacrimile pielii ei curg asemeni unor versuri, se varsă pentru o pasională cantată. Falusul penetrează energetic cavitatea bucală a vaginului. Păstrându-şi romantismul, emană iubirea, care atinge culmea, întorcându-se prin ea.
BEATRICE MORARU: Boemul camerei aprinse arde la volum supraridicat simfonia amorului.
CRISTI DEISTAŞU: Ea este un poem a cărei trup sunt strofele, vibraţile-i sunt ritmul, rima este vocea ei aflată în extaz, iar titul… privirea ei de-o profundă intensitate sentimental. Conţinutul poemului este umplut cu aluatul figurilor de stil prezentate în tabloul venerei. De dragul amorului îmi smulg inima cu toată puterea, dăruindu-i o parte din sufletul meu în această poveste.
BEATRICE MORARU: Îmi aspiră cu gura pielea. Atingerile lui sunt o înflăcărare atent gândită în universal emoţiilor. Deplinele descoperiri ne apropie de o nouă realitate, transformându-ne relaţia într-o croazieră. Călătoria de pe râul conştiinţei înţelept aprofundată în drumul spre adevărul creativ-vizualizat. O relaxare parcurge în mine de-a lungul prezentului. Îi ascult cântecul inimii cum pulsează în convorbirea gesturilor noastre. Mă las îmbrăţişată de căldura palmelor, văzute ca doi bulbi – ghiveciul este dormitorul celor două plante. Treptele degetelor încercuiesc sânii mei plini de entuziasm. Vreau mai mult, vreau peste măsură. Ador cum pătrunde în mine suliţa lui. Tandru mă stimulează perfect vaginal, clitoridian, atingându-mi punctual. Printr-o splendoare intră şi iese o parte din falus. Îşi schimbă poziţia, aprofundându-mi artistic… îl încercuieşte tare bine. Este precum un grădinar, ce-mi plantează un copac în cuib. Sufletul pompează, inima se umplă. Lumina ochilor primeşte o nouă amploare, deoarece privirea îmi este sărutată de ampla emoţie. Sprâncenele lăcrimează. Urechile sunt roşii ca obrajii.
CRISTI DEISTAŞU: Falusul mi-e o pană de scris în călimara plăcerii. Fac dragoste cu sufletul ei blajin învelit într-un trup de femeie tandră. Amorul este un studiu al imaginaţiei transportat în realitate. Două perle’s ochii, diamante’s buzele. Iubirea-i un sărut al cetăţii bucale. Ridic cu o mână spatele ca să-i simt mult mai aproape inima cum bate în culmile iubirii înaripateş cu cealaltă mână mă sprijin perpendicular braţ pe pat. Îi sărut iar gâtul, iar lobul urechii. Cu o excitantă voce depăşeşte portativul creaţiei sonore. Dragostea şi cuvântul se regăsesc cu de-amănuntul în delicatele speranţe. Sensibilitatea este una din aripile divine, cea de-a doua ar trebui să fie oferirea, a treia iertarea. Îi ofer prilejul de a simţi mai mult decât vrea şi decât cere, mai mult decât visează şi decât geme. Îi ofer sensibilitatea ce o înconjoară într-un aspect complex. Când apar momente alb-negru, îi ofer culoare. Sunt clipe în lumea mea, când simt că sufletul se umflă pentru ea neîncetat, asemeni unui balon. Inima ei pe pieptul meu - cum un talisman îl ascund de răul din lume cu o stâncă. Străluceşte special pentru noi luna. Sălăşluieşte misterul universului. Seducţia atinge o formă supremă a florii.
BEATRICE MORARU: Precum clapele unui pian, îmi încântă degetele lui şira spinării. Ador mult forţa gravitaţională a falusului, încăt cu mâna dreaptă prind din creştet prostate. Puţin strâns las două degete (arătătorul şi mijlociul) să se sprijine de muşchiul pubococcigian. Instrumentul devine şi mai erect. După o scurtă relexare, îl introduce cu pasiune exact în locul unde mă excită cel mai adesea. Coordonez frecvenţa, iar, în paralel, ne atingem buzele, care aspiră oceanic privirile. Este cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Vreau să continui în stil plus infinit. Ambele palme deschise se ţin de aşternutul patului, aşa cum obişnuiesc cei mici să-şi introducă totalitatea degetelor în nisipul de la marii. Îşi coboară trupul atletic, precum un delfin din ocean. Corabia libidoului se-xpune la fericirea dragostei intime. O creaţie pozitivă este mult mai bine înrădăcinată în sfera timpului umanităţii decât una negativă.
CRISTI DEISTAŞU: Ceea ce crează corpul este o energie provenită din gândirea emoţională, fiindcă sufletul este instrumental cel mai sensibil. Trec palmele la jumătate de centimetru de pielea ei rumenă. Reverie, visele, fantasmele se reincarnează în viaţa noastră erotică. Pentru că o iubesc cu o patimă atemporală, cele două seflete, pe care le emanăm în dansul din pat, se oglindesc reciproc - ca două lumini reflectoare din lumea oglinzilor private faţă în faţă. Ating fragedul ei chip, ca şi cum ea este cel mai viu om de pe planet. Fiecare deget îşi are propria inimă. O cutie plină de speranţă îi e palma angelică, a cărei căldură îmi adulmecă obrajii. Stăm în poziţie laterală = coapsa-mi peste coapsa ei, braţele ne cuprind, spatele acoperit de taina nopţii. Mi se ridică părul de pe picioare, când simt printre aburii, care se evaporă din ea, o făptură ilustrată în spiritul fierbinte. Sărut pleoapele ei. Pe buzele mele picături de lacrimi calde se topesc. Continui rutina membrului în garoafa ei înflorită. Îl introduce în întregime, apoi îl scot imediat parţial. Mă las atras de părul lung, de firele ei risipite de-a lungul patului. Le adun printre degete, cu unghile le ascut. Orice amănunt e o rază în plus. Dragostea e miracolul frumuseţii învelit în sinele accentuat. Un alto se expune pe care orală din universul ei poligenetic. Imagini profunde mă urcă într-un nivel mai sublimat, restimulându-mi puterea sufletului. Creaţia devine realizaţie, când armura ei (surâsul) obţine o dulce împlinire.

Scena 13

Ea se uită în ochii lui ca la un televizor color cu plasmă.
El se uită în ochii ei ca la o scenă deschisă de teatru.
Din buzele ei se întind săruturi urmărite de o fantasmă;
Pereţii adulmecă orgasmul lor, ferindu-i de un posibil tartru
Literar. Ea e o capodoperă, când el o ridică plin de artă
Cu har. El îi oferă un erotism de-un veac putere, ca să-l împartă
Numai cu Ea.

BEATRICE MORARU: Bea trisecţiunea divină a inspiraţiei promotoare. Îmi păstrează şi mie un strop de fantasy scris pe hârtie A4. Ştiu că totul este mai real decât orice emisiune tv. Îmi aplec lungimea braţelor vertical coordinate pe pieptul său super. Şi din părul meu se întinde picături din apa cristalină. A cui sunt degetele care actualmente îmi gâdilă şina spinării?, întreb retorică. Suntem copii xerox. Exist pentru el, aşa cum el trăieşte pentru mine.
CRISTI DEISTAŞU: Până să apară ea în viaţă, credeam că eu sunt singura făptură reală din acest univers perpetuu. Acum suntem doi şi din noi va izvorâ cea mai senzuală poveste de dragoste scrisă vreodată. Dacă ar fii să descri ce simţi acum, în prezenţa persoanei iubite, ai rămâne fără cuvinte. Deşi cuvintele sunt o parte din fiinţa noastră. Prezentul se amplifică mai puternic, atunci când îi cuprind braţele. Atingerile ei sunt vibrări profund interioare. Se aşează cu faţa la mine şi cu spatele la maşina de scris. Degetele de la ambele mâini se opresc în a mai nota detalii literare. Incep să intre în fapte...

Scena 14

Călimara cea subţire suge tandră cerneală
Din voinicul stilou; chipeş şi prelung se lasă
Pentru o perioadă cald absorbită în substanţa amorală.
Ah, ce bine se stimulează reciproc! Se apasă
Pe creştetul minei un izvor atât de amplu de
Inspiraţie divină, de aburi de lumină şi pe
care doar ei le deţin
în dulcele drum spre colin.

BEATRICE MORARU: Cristi stă răstignit în pat, braţele lui înclinate orizontal muşcă, alături de palmele cearşafului, intins sub el.
CRISTI DEISTAŞU: Beatrice mă stimulează oral, lingându-mi erosul. Amorul oral se întinde timp de o oră şi jumătate.

BEATRICE MORARU: La un momentdat simt o vibrare plăcută în zona craniană. Îi prind capul falusului cu gura şi îl ling circular. Inspiră pe nas un volum cât mai mare de aer, apoi un alt volum urmată de o altă serie de aer. După un timp mă decid să-i sărut cu buzele lungimea organului erect până la testicule. Pe acestea le sărut cu mult mai suav decât capul. În paralel strâng în pumnul meu drept membrul viril pentru zece secunde, apoi îşi deschide palma, lăsând trunchiul să respire. Repet de unsprezece ori. Acţiune ce mă excită atât pe mine, cât şi pe el. Uretra îi creşte tot mai mult în lungime, dar şi în grosime. Tandră şi blajină mă uit în ochii lui. Îi ling prostata, apoi o introduc în gaură tot mai mult. Partea anterioară/ partea posterioară. În timp ce ţin în gură întreaga lungime, apoi jumătate şi iar lungimea întreagă, etc. Limba asimilează energia tactilă. Testiculele lui cresc puţin în volum, meditând în cochilie.
CRISTI DEISTAŞU: Palmele ei cad pe valea pieptului mult iubit de ea. Pieptul meu e umed, însă cu mult mai umed îi este cerul gurii. Degetele înlocuiesc rolul palmelor, păşind pe pieptul înroşit. Însetat îi este chipul zeiţei Afrodita, când organon îşi face simţită prezenţa. Mâna fermă a mea cuprinde cu forţă lăţimea instrumentului aducător de iubire profundă.
BEATRICE MORARU: Îmi scoate din gură membrul flexibil cu o delicateţe aproape în totalitate. Ţin cu muchia buzelor capătul prepuţului şi cu vârful limbii încercuiesc gama centrală. Guriţa falusului este închisă, ca şi aparatul meu bucal pe şoseaua erosului. Vreau să pătrund cu limba în gaura uretrei, stimulându-i ţesutul conjunctiv. Venele îi croşetează forma perfectă a membrului forţă.
CRISTI DEISTAŞU: Saliva mea stă ca un drum după ploaie, gata să se urce în poalele corpului personalizat. Rujul i se ramifică pe marginea gâtului de jos al girafului. Îmi vâslesc cilindrul drept şi voluminos în proeminenţa buzelor ei. Mâinile ei fierbinţi se sprijină de partea de jos a feselor mele. Astfel, Beatrice îmi ia picioarele şi le întinde în prelungirea pieptului meu. Sânii ei gravitează ca două picături mari de apă spre sol.
BEATRICE MORARU: Sug cu mai multă pasiune formidabila creaţie masculină. Venele erosului însufleţit devin tot mai evidente. Degetele mâinii drepte pătrund în cuptorul vaginului. Îi ling columna, îi ling părul pubian, îi ling scoarţa şi aş vrea să-i ling şi seva, spuma oceanului său. Tot cu buzele îi prind testiculele, dorind să le înalţ spre bolta cerului. La capătul limbii, la graniţa cerului bucal stă clopotul, omuşorul sau Dumnezeul sărutului. El este încoronat chiar aici, în partea posterioară a cavităţii bucale, Dumnezeul Amorului Bucal. Curajul lui penetrează temperatura foarte ridicată a corpului.
CRISTI DEISTAŞU: Palatul ei bucal e moale, precum canalul uterin sau mucoasa vaginală. Fericirea îi lăcrimează ochii, iar rozeta găteşte, îşi coace fragiditatea. Limba ei escaladează aţa, se scurge artistic, urmând ca prin intermediul nasului să apese pe muşchiul pubococcigian. Simt orgasmul cum îmi creşte prin pasiunea unei unde energetice invincibile.
BEATRICE MORARU: Din ochii lui Cristi, ieşiţi parcă din orbită, răsare lumina viziunii umane. Excitată şi în culmea extazului, urc la pieptul lui cu pieptul meu de femeie nobilă şi senzual rafinată... Sfârcurile sânilor mei sărută sfârcurile masculine ale pieptului robust, iar buzele tandre ale lui îmi sărută gingăşia fierbinte a buzelor mele siropos sorbite. Fac dragoste cu adevărat cu un bărbat adevărat.
CRISTI DEISTAŞU: Te iubesc, Beatrice! Te iubesc din tot sufletul, iar inima mea şi-ar dori să dăinuie un veac în aorta-ţi. Ai o pereche de aripi ca să zbori, prin urmare ai ales să zbori de-a lungul fiinţei mele. În mine rămâi nemuritoarea prinţesă a personalităţii mele. Te iubesc!

Scena 15

Albul îmi dă putere, verdele culoare,
Roşii îmi sunt obrajii de buzele tale.
Ador mireasma sărutului tău de portocale
Şi gustul respiraţiei învăluit de chemare.
Te caut în mine, te găsesc prin suflare,
Te iubesc clipă de clipă cu hainele goale.

BEATRICE MORARU: Este un zeu al amorului. Au trecut patru ore şi jumătate, iar el mai are energie pentru încă două ceasuri cel puţin. Îmi cuprinde şoldurile cu braţele lui foarte, foarte solide, timp în care se uită în grădina sufletului meu, păşind cu buzele între piept şi subsuori. Mă las acum condusă de bărbatul viselor mele intime. Din buric mi se scurge o apă curgătoare. Lingamul său este colosal. Un alt orgasm îşi face prezenţa. Cu palmele îi ofer o îmbrăţişare totală a gâtului. Picioarele-i stau bine ancorate pe solul încăperii. Pe valurile erotismului formăm o corabie. Picioarele mele între picioarele lui. Yoni expiră şi fantasme devenite realitate într-o singură noapte. Coitul atinge perfecţiunea, când ambii parteneri se dedic artei de a iubi trup şi suflet. Falusul lui este cheia fântânii adâncului. Iar când mă sărută acum…

CRISTI DEISTAŞU: Când o sărut acum, aerul din nasul ei îmi învăluie pielea feţei. Ochii-i sunt închişi, deschisă-i este gura, şi coapsele, şi umărul. Părul i se întinde pe spate. Firele-i sunt aromate de parfumul clipelor infinite. Strigă de fericire în oscilaţiile psihicului. Mintea mea e în ea şi viceversa, mărind spectrul dual sentiment-afecţiune. Îi văd acum doar ochii. Acoperiţi de pleoape, pielea oculară. Coloana vertebrală stă dreaptă. Declaraţii de dragoste curg sub lumina lustrei. Bronzată hormonal strigă de plăcere. Cuprinzându-mi podoaba capilară, îmi sărută părul. Ascultând-o cum îmi mărturiseşte cât de mult mă iubeşte, ridic al meu cap spre a ei privire. Vârful părului ei îmi sărută coatele. Dacă şi-ar arunca mâinile spre tavan, ar atinge cu uşurinţă limita nordică a dormitorului.
BEATRICE MORARU: Balada revelaţiei orbitează în spaţiu. Sunt udă toată, obosit îmi este organismul cu tot cu empirismul săvârşit. Cristi este bărbatul ce-mi marchează destinul cu majuscula inventivitate. Setea de apă îmi domină cavitatea bucală. Mă lasă înapoi în pat. Aş striga din nou cât de mult îl iubesc, dar energia m-a slăbit. Umezind o batistă uscată, mă spală firav. Inima bate neîncetat pentru el. Sensul îşi atestă veridicitatea. Acum mă apleacă, dându-mi să beau câtă apă pot. Iese din cameră să-mi aducă ceva de mâncare. Are atât de multă grijă de mine… Depun efortul de a mă acopri cu cearşaful. Un optimism în mine continuă să ardă.
După ce termin de mâncat, Cristi îmi citeşte din romanul său până adorm.